PNRR sau Cum Să Arunci cu Milioane în Aer Fără Să Clipești
În neîncetata paradă a incompetenței guvernamentale, Ministrul Sănății, Alexandru Rafila, ne servește ultima porție de visare în culori europene. Vorbeam despre un nou spital în Lugoj, mansarda de 150 de milioane de euro ridicată pe scheletul Planului Național de Redresare și Reziliență. Pe hârtie, scenariul sună ca o poveste de adormit copiii. Pe teren, e dezastru filmat în direct.
Prima licitație? Un fiasco glorios. Dar stai liniștit, banii europeni nu sunt la fel de ușor de risipit, sperăm. „Ne trebuie un spital nou”, zice Rafila, vociferând optimism într-o țară unde infrastructura sanitară cârnaie sub greutatea propriei corupții și a neglijării cronice. O socoteală de birt: 500 de euro de locuitor, iar pentru ce? Pentru un proiect care, dacă ne luăm după ritmul actual al lucrurilor, riscă să fie gata când medicina va fi trecut pe holograme și pilule teleportatoare.
Și pentru că în circul balcanic al administrației publice românești nu există spectacol fără număr, Rafila ne invită să visăm la parteneriate prestigioase și la spitale operaționalizate cu personal calificat absorbit magic înainte de finalizarea construcției. Imagistica de avangardă, promițând o insulă de civilizație într-o mare de ineficiență, sună ca un cântec de sirenă pentru oricare cetățean amăgit de făgăduielile de lumină ale guvernării.
Pe fondul unei licitații anulate și cu speranțe în oameni „serioși” pentru următoarea, recunoaștem amprenta clasică a strategiei românești: promisiuni îndrăznețe, executare lamentabilă. E un bal mascat unde corupția dansează tango cu incompetența, în vreme ce cetățenii de rând adună firimituri de pe masa opulenței administrative. Rafila, cu tot optimismul său, pare să uite că nu e suficient să semnezi un cec pe fonduri europene pentru a eradica septicemia care macină sistemul sanitar românesc.
În final, povestea spitalului de la Lugoj, finanțat de PNRR, ar putea să fie ilustrarea perfectă a modului în care visele se transformă rapid în coșmaruri pe meleagurile mioritice. Totuși, să nu ne pierdem speranța, poate că de data aceasta, miraculos, o să ne întâlnim cu seriozitatea și accountability-ul la jumătatea drumului. Sau poate că pur și simplu am ezitat să învățăm din lecțiile istoriei.
Sursa: Antena 3
