Nereguli grave descoperite la Opera din Cluj-Napoca: banii din bilete ar fi ajuns la o asociație privată
Corpul de control al Ministerului Culturii a finalizat verificările la Opera Națională Română din Cluj-Napoca. Raportul aprobat la 10 septembrie 2026 a confirmat problemele semnalate anterior de comisia de evaluare a activității manageriale și identifică deficiențe în administrarea resurselor financiare, a patrimoniului și în apărarea instituției în litigii.
Cea mai importantă constatare vizează veniturile din vânzarea biletelor. Potrivit raportului, sumele provenite din spectacole produse integral din resurse publice ar fi ajuns, prin ocolirea trezoreriei statului, a evidenței contabile, a execuției bugetare anuale și a controlului financiar preventiv, în conturile unei asociații private. Conducerea interimară a dispus încetarea imediată a acestei practici și încasarea veniturilor exclusiv prin conturile instituției.
Probleme în apărarea în litigii și în administrarea spațiilor
În privința apărării instituției în procese, controlul a identificat o gestionare deficitară, în condițiile în care nu au fost parcurse toate etapele procesuale, ceea ce a condus la prejudicierea cu sume semnificative a intereselor patrimoniale ale instituției.
La capitolul administrare a patrimoniului, verificările au scos la iveală închirierea, în perioada 2015–2023, a unor spații la chirii semnificativ inferioare nivelului pieței, nerecuperarea contravalorii utilităților și acordarea, fără fundamentare, a unor despăgubiri pentru investiții neamortizate.
Raportul indică și deficiențe sistemice: utilizarea regulată de date și informații paralele în raportările periodice, absența unor proceduri interne în domenii esențiale de activitate și implementarea deficitară a sistemului de control intern managerial. Aspectele care pot avea relevanță penală au fost transmise autorităților competente.
Reacția ministrului Culturii
„Banii publici au un singur traseu: cel al interesului public. Într-o instituție publică de cultură, fiecare leu trebuie urmărit, justificat și utilizat conform procedurilor legale, iar patrimoniul trebuie administrat în beneficiul comunității. Activitatea managerială presupune nu doar rezultate aparente ci și responsabilitate, iar atunci când apar abateri, ele trebuie corectate și consecințele asumate”, a declarat ministrul culturii, Demeter András Istvan.
Contextul scandalului de la Opera din Cluj-Napoca
Controlul vine la aproximativ trei luni după încetarea mandatului lui Florin Estefan la conducerea instituției. Estefan a primit nota 6,95 la evaluarea activității manageriale, sub pragul de 7 necesar pentru continuarea mandatului, deși evaluările sale anterioare fuseseră peste 9, iar pentru anul 2025 ar fi primit nota 9,80. Fostul manager a contestat decizia și a dat Ministerul Culturii în judecată. În iulie, Tribunalul București a respins cererea de suspendare a deciziei de încetare a mandatului, iar separat este înregistrat un dosar în care Estefan solicită anularea ordinului ministrului și a procesului-verbal de evaluare.
Încetarea mandatului a generat reacții în mediul cultural clujean, iar primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a cerut publicarea raportului de evaluare care a stat la baza deciziei. Ministerul Culturii l-a numit manager interimar al Operei pe fostul ministru al Culturii Bogdan Gheorghiu, pentru o perioadă de 120 de zile, în timp ce Florin Estefan a rămas director artistic al instituției.
Semnalările anterioare din spațiul public
Anterior controlului finalizat acum, un raport al Sindicatului Transilvania Art indica, între altele, cheltuieli de peste 580.000 de lei pentru proiectul Opera Hub, care nu a mai fost realizat. Alte probleme semnalate vizează producții artistice costisitoare, contracte cu ONG-uri, angajări contestate, servicii juridice externalizate, achiziții directe repetate și probleme privind administrarea patrimoniului. Raportul sindical menționa și suspiciuni privind circuitul unor venituri și cheltuieli în relația cu Asociația Opera2you.
La capitolul resurse umane, sindicatul a indicat situații în care funcții precum cea de auditor intern sau de șef al biroului financiar-contabil ar fi fost ocupate fără concurs ori fără îndeplinirea tuturor condițiilor procedurale. Aproximativ 183 de angajați, circa 70% din personal, ar fi avut contracte pe perioadă determinată, unele menținute timp de peste zece sau chiar 20 de ani.
În privința cheltuielilor curente, sunt indicate peste 130.000 de lei anual pentru pază și sisteme de securitate, 10.000 de lei pentru formarea managerului și a directorului de marketing și 6.000 de lei pentru un curs de audit public intern. Au fost semnalate și două decizii ale Curții de Apel Cluj-Napoca, din 2020 și 2024, în urma cărora Opera ar fi fost obligată la plata unor prejudicii în legătură cu decizii nelegale atribuite culpei manageriale.
