Serviciul Român de Informații: Rusia recrutează cetățeni vulnerabili pentru sabotaje, dar nu ne este frică
Serviciul Român de Informații (SRI) a identificat, împreună cu DIICOT, rețeaua de sabotori utilizată de Federația Rusă pentru incendierea uzinei de armament Carfil, iar purtătorul de cuvânt al instituției, Ovidiu Marincea, a explicat într-un interviu cum acționează Moscova pe teritoriul României și a transmis un mesaj ferm: SRI nu se teme de Rusia, însă urmărește cu îngrijorare escaladările recente.
Potrivit oficialului SRI, un sabotaj reprezintă acea acțiune ostilă, organizată sau coordonată în favoarea Federației Ruse, cu scopul de a distruge sau de a perturba obiective ori activități care pot afecta securitatea națională. Vizate pot fi infrastructura energetică, obiectivele militare sau cele industriale, iar astfel de acțiuni fac parte din războiul hibrid demarat de Moscova odată cu invazia din Ucraina.
Recrutarea începe cu o simplă solicitare pe rețelele sociale
Marincea a explicat că acțiunile de sabotaj pot debuta printr-o simplă solicitare pe o rețea socială, prin care unui cetățean i se oferă o sumă de bani, de regulă mult mai mare față de cerință. Profilul persoanei vizate este unul clar: un cetățean vulnerabil, care are probleme financiare, probleme de ordin penal ori este exclus din grupurile sociale din care face parte, iar această vulnerabilitate este exploatată la maximum de coordonatori.
Purtătorul de cuvânt al SRI a subliniat că executanții nu sunt spioni foarte bine antrenați. Din cazurile făcute publice de instituție începând cu 2024, patru la număr, reiese că cei care au dus la îndeplinire astfel de acțiuni sunt persoane utilizate într-un scop precis și coordonate. Activitatea poate începe cu solicitări aparent simple, pentru o sumă consistentă de bani, precum documentarea unor obiective militare sau realizarea de fotografii.
Atacuri sub steag fals, coordonate prin intermediari
Oficialul SRI a arătat că Federația Rusă recrutează agenți din alte state, din state proxy, pentru a-și ascunde originea acțiunii de sabotaj, ceea ce permite Moscovei să dea vina pe alte state. În acest context, România poate fi atacată sub steag fals: un cetățean dintr-un stat poate coordona de la distanță, printr-un proxy, un cetățean al altui stat, iar activitatea să se desfășoare într-un al treilea stat. Cel care pune în practică acțiunea poate să nu știe cine este comanditarul real, întrucât lanțul de intermediari este lung.
Pentru a preveni astfel de acțiuni, SRI urmărește să identifice amenințările într-o fază incipientă, cât mai devreme, pentru a descoperi cine coordonează, care sunt țintele vizate și ce persoane pot fi angrenate. Marincea a precizat însă că sabotajul este o activitate transfrontalieră, dificil de atribuit, iar instituția acționează împreună cu serviciile omoloage și cu DIICOT, MApN și MAI pentru identificarea rapidă a autorilor și trimiterea lor în fața justiției.
„Frica este direct proporțională cu lipsa cunoașterii”
Întrebat dacă îi este frică de Rusia, purtătorul de cuvânt al SRI a răspuns că frica presupune, în esență, lipsa de cunoaștere sau incertitudinea privind capacitatea de a face față unei amenințări. El a subliniat că serviciul nu se regăsește în niciuna dintre aceste situații: nu îi lipsește cunoașterea, nici viziunea, cooperarea la nivel național și partenerial este activă, iar resursele necesare îndeplinirii misiunii sunt alocate.
Marincea a adăugat că Rusia derulează activități în multiple domenii care îngrijorează nu doar statul român, ci întreaga Europă și comunitatea euroatlantică. Dacă vecinii ucraineni se confruntă cu o amenințare militară directă, România, în interiorul granițelor NATO, asistă la provocări venite prin toate celelalte instrumente non-militare, cunoscute drept hibride. Mesajul său final a fost clar: „Nu, frică nu ne este, însă suntem preocupați și privim cu responsabilitate escaladările pe care Rusia le realizează recent”.
Vrei să vezi mai des știrile Direct Focus în Google? Adaugă publicația la sursele tale preferate.
Adaugă la sursele preferate pe Google
