60 de ani de la Decretul 770, actul care a creat generația „decrețeilor”

60 de ani de la Decretul 770: o politică a fricii și generația „decrețeilor”

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) și Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (ANES) marchează 60 de ani de la adoptarea Decretului nr. 770/1966, actul prin care accesul la întreruperea de sarcină la cerere a fost sever restricționat. Evenimentele comemorative se desfășoară pe parcursul a două zile și sunt organizate sub titlul „O politică a fricii. O generație de femei și copii plătită cu sacrificiu”.

Efectele demografice și economice ale decretului

Luciana Jinga, expert la IICCMER, a explicat că întreruperea sarcinii la cerere a devenit practic imposibilă după adoptarea decretului, fiind permisă doar în cazul unor probleme medicale ale femeii. Ea a precizat că prima zi a evenimentului este dedicată efectelor acestei politici asupra femeilor și corpului lor, dar și consecințelor economice ale politicii demografice.

„Sunt generațiile născute după adoptarea acestui decret, care vor ieși la pensie punând presiune pe sistemul nostru”, a declarat Luciana Jinga. Potrivit acesteia, pe agenda evenimentului se regăsește și un moment dedicat organizațiilor neguvernamentale care au militat până în prezent pentru instituirea unei zile de comemorare și pentru ridicarea unui monument dedicat victimelor.

Corpul femeii, obiect al deciziilor statului

Dragoș-Mihai Hotea, secretar de stat la Cancelaria Prim-ministrului, a afirmat că evenimentul reprezintă un memento al importanței promovării drepturilor fetelor și femeilor și a egalității de șanse. El a arătat că, de-a lungul timpului, corpul femeii a fost unul dintre cele mai intens discutate subiecte, devenind treptat o chestiune de interes public, asupra căreia instituții sau entități ale statului și-au atribuit constant dreptul de a interveni, iar de cele mai multe ori femeile nu au avut niciun cuvânt de spus.

„Regimul comunist din România nu a făcut excepție și a dus lucrurile la un alt nivel. Restricționarea dreptului la avort a determinat numeroase femei să apeleze la întreruperi de sarcini clandestine, desfășurate în condiții nesigure, iar numeroase femei și-au pus sănătatea și viața în pericol. Numeroase femei au murit”, a declarat Dragoș-Mihai Hotea.

El a amintit și de copiii născuți cu malformații congenitale grave sau cu afecțiuni fizice și psihice, care au ajuns orfani sau abandonați în cămine, spitale și secții de neuropsihiatrie infantilă, unde nu primeau asistență medicală corespunzătoare și unde, de cele mai multe ori, își găseau sfârșitul. Potrivit secretarului de stat, mentalitatea potrivit căreia altcineva poate avea un drept de intervenție asupra corpului femeii nu dispare odată cu schimbarea unui regim, ci poate supraviețui prin norme sociale, prejudecăți, stigmatizare sau discurs public iresponsabil, motiv pentru care este esențială susținerea dreptului femeilor de a dispune de propriul corp.

Peste 100.000 de copii instituționalizați în anii ’90

Luminița Popescu, secretar de stat la ANES, a atras atenția că decretul de restricționare a accesului la întreruperea de sarcină a dus la vieți curmate și la copii rămași orfani. Ea a menționat că în anii ’90 erau circa 100.000 de minori în casele de copii.

„Vorbim despre peste 100.000 de copii care au fost victime ale eșecului statului în a-și proteja cetățenii, pentru că despre asta trebuie să vorbim astăzi, despre un stat eșuat care, deși avea datoria să-și protejeze cetățenii și cetățenele, a lansat un atac deosebit de grav, materializat în vieți pierdute. Statul comunist a sacrificat sănătatea, libertatea și viața femeilor pentru obiective demografice”, a declarat Luminița Popescu.

În cea de-a doua zi a evenimentului urmează să fie prezentate rețeaua de instituții dedicată ocrotirii minorilor în timpul regimului comunist și metodele alternative la instituționalizare.