Degradarea justiției sub spectrul prescripției și festivismului
Raportul anual al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) a scos la lumină o realitate sumbră: justiția românească pare să fi abandonat ideea de dreptate, înlocuind-o cu o birocrație sterilă și o ineficiență cronică. În loc să fie un moment de reflecție profundă, bilanțul a fost transformat într-un spectacol de festivism gol, în care președintele interimar Ilie Bolojan a evitat să abordeze problemele reale. Prescripția, acest mecanism care ar trebui să fie o excepție, a devenit regula, permițând unor cazuri celebre de corupție să se evapore în uitare. Cine plătește prețul? Cetățeanul de rând, care își pierde încrederea în sistemul judiciar.
USR denunță ipocrizia și rețeaua antireformistă
Senatoarea USR Simona Spătaru a criticat vehement lipsa de substanță a ședinței de bilanț, subliniind că dreptatea nu se face prin prescriere, ci prin soluții clare și ferme. Deputata Oana Murariu a evidențiat absurditatea noilor legi ale justiției din 2022, care au eliminat evaluarea judecătorilor Curții Supreme, perpetuând astfel o cultură a impunității. Mai mult, fostul ministru al Justiției, Stelian Ion, a acuzat ÎCCJ de ipocrizie instituțională, afirmând că degradarea justiției a fost orchestrată din interior, cu sprijinul unei rețele antireformiste. Sub oblăduirea unui președinte absent, sistemul judiciar a devenit un teatru al absurdului, în care dreptatea este doar un concept abstract.
Prescripția – un refugiu pentru incompetență
Deciziile recente ale ÎCCJ, care favorizează inculpații prin recalcularea termenelor de prescripție, sunt un exemplu clar al prăbușirii morale și profesionale a justiției. În loc să fie un bastion al echității, Curtea Supremă pare să fi devenit un aliat al celor care sfidează legea. Această situație nu face decât să adâncească prăpastia dintre cetățeni și instituțiile statului, alimentând un sentiment de disperare și neputință.
Soluțiile USR: un apel la responsabilitate
În fața acestui haos, USR propune măsuri concrete pentru a restabili încrederea în justiție. Scoaterea la concurs a tuturor posturilor vacante de magistrați și grefieri, audieri publice pentru numirile la Curtea Constituțională și o evaluare riguroasă a judecătorilor sunt doar câteva dintre soluțiile avansate. În plus, Elena Lasconi, candidată la prezidențiale, promite să ceară partidelor un nume pentru ministrul Justiției, subliniind importanța unui lider care să nu fie tributar sistemului corupt.
Statistici care maschează adevărul
Președintele ÎCCJ, Corina Corbu, a prezentat cifre care, la prima vedere, par să indice o îmbunătățire a situației: un stoc de dosare redus cu 30% față de 2019 și 91% dintre cauzele penale soluționate în mai puțin de patru luni. Totuși, aceste statistici nu pot ascunde realitatea amară a unui sistem care prioritizează cantitatea în detrimentul calității. În spatele acestor procente se află destine frânte și o societate care își pierde speranța în justiție.
Un viitor incert sub spectrul corupției
În acest context, rolul viitorului președinte devine crucial. România are nevoie de un lider care să pună echitatea și demnitatea în centrul actului de justiție, nu de un alt exponent al unui sistem corupt. Fără o schimbare radicală, justiția va continua să fie un instrument al celor puternici, iar cetățenii vor rămâne captivi într-un cerc vicios al inegalității și nepăsării.
