Furia localnicilor și dezvăluirile care zguduie încrederea
Într-un spectacol grotesc al nepăsării și al deciziilor luate în spatele ușilor închise, dezvăluirile recente ale lui Victor Ponta despre inundațiile din 2014 au stârnit o revoltă justificată în rândul localnicilor afectați. Oamenii, care și-au văzut casele și terenurile agricole distruse, au aflat cu stupoare că tragedia lor nu a fost rezultatul naturii dezlănțuite, ci al unei decizii deliberate de a deschide Porțile de Fier pentru a proteja Belgradul. Această mărturisire, făcută cu o nonșalanță revoltătoare, a aruncat o lumină crudă asupra priorităților distorsionate ale fostului premier.
Decizii nocturne și consecințe devastatoare
Într-un act de o cruzime administrativă rar întâlnită, decizia de a inunda satele din România a fost luată în toiul nopții, fără a informa autoritățile locale sau populația. Dimineața, localnicii s-au trezit cu apele Dunării invadându-le curțile și câmpurile, fără niciun avertisment prealabil. Directorul Apele Române Jiu, Daniel Naicu, a recunoscut că nici măcar instituțiile responsabile nu au fost informate despre acest pericol iminent. Este greu de imaginat un exemplu mai clar de incompetență și dispreț față de cetățeni.
„Trădare” și indignare publică
Localnicii, care inițial au crezut că inundațiile au fost cauzate de fenomene naturale, au fost șocați să afle că viețile lor au fost sacrificate pentru a salva capitala Serbiei. Un fermier a exprimat sentimentele multora, numindu-l pe Ponta „trădător” și întrebând retoric de ce un lider român ar pune în pericol propriul popor pentru a proteja interesele altui stat. Această indignare este amplificată de faptul că Ponta a primit cetățenia sârbă ca recompensă pentru această decizie scandaloasă.
Autorități surprinse și o populație abandonată
În județele Dolj, Teleorman și Gorj, autoritățile locale au fost luate complet prin surprindere de creșterea bruscă a debitului Dunării. Fostul primar din Bechet, Gheorghe Ionele, și primarul din Pristol, Ion Neamțu, au descris situația ca fiind una de haos total, în care nici măcar cei responsabili de gestionarea situațiilor de urgență nu aveau informații clare. Această lipsă de coordonare și transparență a transformat o criză gestionabilă într-un dezastru de proporții biblice.
Un autodenunț care sfidează logica
Într-un gest de o aroganță uluitoare, Victor Ponta a făcut un autodenunț public, lăudându-se cu decizia sa de a sacrifica satele românești pentru a salva Belgradul. Această declarație, făcută fără nicio urmă de remușcare, a stârnit reacții vehemente din partea societății civile și a politicienilor. Premierul Marcel Ciolacu i-a cerut lui Ponta să se retragă din cursa prezidențială, iar fostul europarlamentar Vlad Gheorghe a depus o plângere penală pentru înaltă trădare. Este greu de conceput cum un lider politic poate justifica o astfel de decizie, cu atât mai mult să o prezinte ca pe un act de eroism.
Consecințele unei decizii iresponsabile
Inundațiile din 2014 au distrus peste două mii de locuințe și au afectat mii de familii, lăsând în urmă o amprentă de suferință și disperare. În timp ce Serbia a fost salvată de la dezastru, România a plătit un preț enorm, atât în termeni materiali, cât și umani. Această tragedie scoate la iveală nu doar lipsa de responsabilitate a liderilor politici, ci și o profundă disfuncționalitate a sistemului administrativ, care a eșuat în protejarea cetățenilor săi.
Un episod care nu trebuie uitat
Dezvăluirile despre inundațiile din 2014 reprezintă un exemplu cutremurător de abuz de putere și nepăsare față de viețile oamenilor. Acest episod trebuie să servească drept un avertisment dur pentru viitor, subliniind importanța transparenței, responsabilității și prioritizării intereselor naționale. Într-o societate care pretinde că respectă democrația și drepturile cetățenilor, astfel de acte de trădare nu pot și nu trebuie să fie tolerate.
