Un concurs care sfidează logica și moralitatea
Într-o demonstrație de cinism și nepăsare, Petra Iuliana Pintelei, o tânără nevăzătoare cu un palmares impresionant, a fost respinsă pentru un post de vicepreședinte al Consiliului de Monitorizare. Deși a obținut cele mai multe voturi în Comisia pentru Drepturile Omului, plenul Senatului a decis să acorde poziția unei persoane fără dizabilități, mai puțin calificată. Această decizie nu doar că ridică semne de întrebare asupra criteriilor de selecție, dar expune și o realitate crudă: meritocrația este doar un mit în fața intereselor obscure.
Un proces de selecție transformat în mascaradă
Petra Pintelei a explicat că procedura presupunea depunerea unui dosar complet, urmată de audieri în fața Comisiei pentru Drepturile Omului. Cu toate acestea, votul final din plen a ignorat complet competențele și recomandările comisiei. Într-un gest de sfidare, persoana aleasă a obținut un număr covârșitor de voturi, în timp ce Petra, deși validată profesional, a fost lăsată pe dinafară. Această situație nu este doar jignitoare, ci și un afront adus tuturor celor care cred în egalitate de șanse.
„Experiența a fost una oribilă”
Petra a descris întreaga experiență ca fiind copleșitoare și umilitoare. Deși a fost singura care a obținut 13 voturi în comisie, plenul Senatului a ignorat complet acest aspect. „Mie mi s-a părut o jignire numai pentru simplul fapt că noi am fost acolo și că s-a făcut pe față și de față cu noi toată manevra,” a declarat ea. Această declarație scoate la lumină o realitate dureroasă: transparența și corectitudinea sunt doar niște concepte abstracte în fața intereselor politice și a jocurilor de culise.
Senatul, un for politic sau o scenă de teatru absurd?
Președintele interimar al Senatului, Mircea Abrudean, a încercat să justifice situația, afirmând că votul a fost unul politic și că senatorii au votat „după cum le-a dictat conștiința.” Această explicație nu face decât să adâncească sentimentul de revoltă. Cum poate un vot politic să prevaleze asupra competenței și meritului? Este evident că acest proces a fost o parodie, iar rezultatul său, o palmă dată tuturor celor care încă mai cred în justiție și echitate.
Un sistem care perpetuează inegalitatea
Decizia Senatului nu este doar o nedreptate individuală, ci și un simptom al unui sistem profund defect. În loc să promoveze incluziunea și să ofere șanse egale, acest sistem continuă să favorizeze interesele de grup și să marginalizeze persoanele cu dizabilități. Petra Pintelei nu a cerut un tratament preferențial, ci doar o evaluare corectă bazată pe competențe. Refuzul de a-i recunoaște meritele este o dovadă clară a ipocriziei și a lipsei de respect față de valorile democratice.
Concluzie amară
Acest caz nu este doar despre Petra Pintelei, ci despre o societate care continuă să ignore vocea celor marginalizați. Este despre un sistem care preferă să perpetueze inegalitatea în loc să o combată. Și, mai presus de toate, este despre o clasă politică incapabilă să înțeleagă că adevărata putere vine din respectarea principiilor de echitate și justiție. Într-o astfel de lume, speranța devine un lux pe care puțini și-l mai pot permite.
