Reforma pensiilor speciale, o misiune complicată pentru Kelemen Hunor
Într-un interviu recent, Kelemen Hunor, președintele UDMR, a subliniat complexitatea reformei pensiilor speciale, afirmând că aceasta depinde în mare măsură de voința membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Declarațiile sale vin pe fondul unei decizii a Curții Constituționale a României, care a stabilit că Guvernul trebuie să aștepte un aviz de 30 de zile din partea CSM înainte de a putea avansa cu reformele propuse.
Hunor a declarat: “Eu am citit motivarea Curții pe decizia de acum o lună și lucrurile sunt în acea motivare relativ simple. Avizul CSM. Deci dacă ne ține CSM-ul 30 de zile pe loc, asta e. Atunci trebuie să așteptăm 30 de zile.” Aceste cuvinte reflectă frustrarea sa față de întârzierile generate de birocrație, dar și conștientizarea că fără un consens cu CSM, reformele nu vor putea fi implementate.
Detalii despre perioada de tranziție și plafonul pensiilor
În ceea ce privește perioada de tranziție pentru vârsta de pensionare, Kelemen Hunor a menționat că aceasta ar putea fi extinsă până la 15 ani, în loc de 10, așa cum s-a discutat anterior. “Inițial noi am propus 5 ani. După care a fost 10 ani, după care a fost și intervenția președintelui pentru 15 ani. Eu cred că și 10 ani e constituțional, și 15 ani e constituțional,” a explicat el.
Hunor a subliniat, de asemenea, că plafonul de 70% din ultimul salariu net nu ar trebui să fie subiect de negociere. “Dacă e să facem un compromis, eu cred că compromisul înseamnă că lași și tu de la tine și celălalt ceva de la el,” a adăugat el, subliniind importanța menținerii acestui prag în cadrul discuțiilor.
Rolul UDMR în negocierile cu CSM
Președintele UDMR a clarificat că nu se va implica direct în negocierile cu magistrații, lăsând acest rol în seama ministrului Justiției și a premierului. “Eu nu voi negocia, eu cred că pe mine nici nu mă primesc ăștia de la CSM,” a spus el, evidențiind că discuțiile vor fi purtate de cei care au autoritate în acest domeniu.
Hunor a recunoscut că veniturile magistraților variază semnificativ în funcție de instanța în care activează, ceea ce complică și mai mult procesul de reformă. “Sigur și acolo sunt diferențe uriașe, dar în acest moment, eu cred că regula de bază e importantă, principiul este important, că și magistratul este cetățean ca orice alt cetățean în acest stat,” a concluzionat el.
Discriminarea pensionarilor și restanțele financiare
Un alt punct important pe care Kelemen Hunor l-a adus în discuție este discriminarea pe care o resimt ceilalți pensionari față de magistrați. “Statul român îi discriminează pe toți ceilalți pensionari, lăsându-i pe magistrați să își stabilească singuri condițiile de pensionare,” a afirmat el, subliniind inechitățile existente în sistemul de pensii.
Hunor a menționat și restanțele financiare către magistrați, care rămân o problemă nerezolvată. “Că acolo încă n-am vorbit de restanțele către magistrați, că există niște restanțe serioase,” a adăugat el, evidențiind necesitatea urgentă de a aborda aceste chestiuni pentru a asigura un sistem de pensii echitabil și funcțional.
