Curtea Constituțională analizează sesizarea privind Ordonanța SAFE și un posibil conflict între Guvern și Parlament
Curtea Constituțională a României dezbate miercuri sesizarea depusă de Sorin Grindeanu privind un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, generat de adoptarea Ordonanței de urgență nr. 38/2026. Magistrații urmează să decidă dacă actul normativ, care stă la baza unor contracte de apărare și infrastructură finanțate prin programul european SAFE, respectă legea fundamentală.
Sesizarea vizează modul în care Guvernul condus de Ilie Bolojan a adoptat și a transmis spre publicare ordonanța după ce Executivul a fost demis prin moțiune de cenzură. Potrivit documentului depus la Curtea Constituțională, proiectul ordonanței de urgență a fost adoptat pe 4 mai, a fost modificat în ziua moțiunii, pe 5 mai, iar forma finală a fost trimisă spre publicare în Monitorul Oficial pe 8 mai, la trei zile după retragerea încrederii Parlamentului.
Argumentele sesizării: Guvernul interimar nu mai avea competența de a legifera
În sesizare se arată că există două conduite neconstituționale distincte, dar convergente prin efectele lor. Prima se referă la adoptarea și transmiterea spre publicare a ordonanței după retragerea încrederii Parlamentului, iar a doua la publicarea actului în Monitorul Oficial pe 8 mai de către un Guvern care, în conformitate cu articolul 110 alineatul (4) din Constituție, nu mai era abilitat să exercite decât acte de administrare curentă a treburilor publice, cu excluderea oricărei competențe de legiferare delegată.
Documentul mai susține că Ordonanța de urgență nr. 38/2026 a reglementat soluții legislative care se aflau deja în procedură parlamentară, în curs de dezbatere sau chiar pe ordinea de zi a ședințelor plenului la Camera Deputaților și la Senat. În acest fel, se arată în sesizare, Guvernul s-a transformat dintr-un legiuitor delegat, căruia i s-a retras mandatul democratic, într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul, abdicând de la rolul său constituțional și nesocotind obligația de loialitate constituțională față de Parlament, ca unică autoritate legiuitoare a țării.
Sesizarea invocă și expunerea de motive a legii de aprobare, care recunoaște explicit că „completările aduse în ședința de Guvern Ordonanței de urgență au fost motivate de importanța și urgența reglementărilor, coroborate cu posibilitatea ca, în ipoteza votării moțiunii de cenzură împotriva Executivului, acesta să nu mai poată emite ordonanțe de urgență pe perioada interimatului”. Concluzia sesizării este că, prin conduita sa, Guvernul nu doar că a intervenit într-un domeniu aflat deja în dezbatere parlamentară, ci a anticipat și a substituit rezultatul procesului legislativ, diminuând rolul deliberativ al Parlamentului și afectând echilibrul constituțional dintre puterile statului, consacrat de articolul 1 alineatul (4) din Constituție.
Poziția Guvernului și miza economică a deciziei CCR
Liderul PSD a argumentat că Executivul interimar nu avea dreptul să exercite atribuții de legiferare, ci doar să asigure administrarea problemelor curente. De cealaltă parte, Guvernul a susținut că ordonanța a fost repusă pe ordinea de zi în ședința din 8 mai pentru a se lua act de avizul negativ al Consiliului Legislativ, potrivit legii.
Miza deciziei Curții Constituționale este semnificativă din punct de vedere economic. România are o alocare de 16,7 miliarde de euro în cadrul instrumentului de apărare SAFE, iar contractele semnate până în prezent depășesc 9 miliarde de euro. Dacă ordonanța este declarată neconstituțională, o parte importantă dintre aceste proiecte ar putea fi pusă în pericol.
