Judecătorii motivează arestarea lui Călin Georgescu prin riscul actual de fugă din țară

Judecătorii explică arestarea lui Călin Georgescu: risc actual de sustragere din țară

Judecătorii care au decis, în majoritate, arestarea preventivă a lui Călin Georgescu au considerat că există în continuare un risc ca acesta să se sustragă urmăririi penale sau să influențeze desfășurarea anchetei. Potrivit motivării instanței, sunt invocate discuții despre plecarea din țară, căutarea unui stat în care să fie cerut azil, identificarea unei locuințe în Italia și pregătirea documentelor necesare deplasării.

Conform surselor judiciare, instanța arată că primele demersuri pe care anchetatorii le consideră legate de o eventuală sustragere ar fi început încă din mai 2025. La acel moment, cauza era cercetată in rem, adică erau investigate faptele, nu persoane puse oficial sub acuzare. Ulterior, ancheta a continuat, au fost strânse noi probe, iar în septembrie 2026 a fost pusă în mișcare acțiunea penală.

În acest context, majoritatea completului a apreciat că riscul de sustragere nu este unul pur ipotetic, ci are „caracter actual”. „Completul apreciază că riscul de sustragere de la urmărirea penală şi de influenţare a bunei desfăşurări a procesului penal are caracter actual”, se arată în motivarea instanței.

Printre elementele luate în calcul de judecători se află „discuții privind plecarea din țară, căutarea unei țări în care persoana intenționează să solicite azil, identificarea unei locuințe în străinătate (Italia), procurarea documentelor necesare deplasării” și existența unor contacte în străinătate care ar fi putut facilita stabilirea în Italia.

Ancheta continuă: ordin european de anchetă și noi probe

Judecătorii arată că ancheta nu este finalizată și că procurorii mai au de administrat mai multe probe. Potrivit surselor judiciare, în dosar există și un ordin european de anchetă emis la 26 august 2026, iar probele care ar putea fi obținute în baza acestuia urmează să fie analizate.

Anchetatorii mai au în vedere identificarea și audierea unor martori rezultați din măsurile de supraveghere tehnică, obținerea unor mandate de percheziție informatică și analizarea comunicațiilor purtate prin aplicații care folosesc internetul.

Instanța menționează și necesitatea clarificării unui transfer de 118.000 de lei, făcut la 6 octombrie 2023 de socrul lui Călin Georgescu către reprezentantul persoanei vătămate. Totodată, procurorii urmează să lămurească implicarea lui Georgescu în demersurile privind creditarea și în discuțiile purtate pentru rezolvarea îngrijorărilor reprezentantului persoanei vătămate, inclusiv prin contactarea altor persoane.

Completul subliniază, în același timp, că prezumția de nevinovăție rămâne valabilă și că ancheta trebuie să stabilească în continuare dacă acuzațiile se confirmă.

Standardul de probă pentru arestare, diferit de cel pentru condamnare

În motivare, instanța explică și că standardul de probă necesar pentru o măsură preventivă nu este același cu cel necesar pentru o condamnare. „Faptele ce au dat naștere suspiciunii (bănuielii) nu trebuie să fie la același nivel cu faptele necesare pentru a justifica o condamnare sau chiar pentru a aduce o acuzație”, se arată în document.

Judecătorii arată că, în această etapă, investigațiile trebuie continuate tocmai pentru a confirma sau, dimpotrivă, pentru a înlătura motivele care au stat la baza arestării preventive.

Opinie separată: un judecător nu a fost de acord cu arestarea

Decizia de arestare preventivă nu a fost însă unanimă. Judecătoarea care a avut o opinie diferită a considerat că nu există suficiente elemente concrete pentru a demonstra existența unui grup infracțional organizat.

„Simpla participare a trei persoane la săvârșirea faptelor cercetate nu este suficientă pentru reținerea infracțiunii, în lipsa unor elemente concrete care să evidențieze existența unei asocieri cu caracter organizat, distinctă de participația penală ocazională”, se arată în opinia separată.

Astfel, în timp ce majoritatea completului a considerat că probele strânse până acum și riscul de sustragere justifică arestarea preventivă, judecătoarea aflată în minoritate a apreciat că, cel puțin în ceea ce privește existența unui grup infracțional organizat, acuzația nu este susținută de suficiente elemente concrete în această etapă.

Călin Georgescu se află în arest preventiv pentru 30 de zile după decizia definitivă luată pe 29 septembrie de Curtea de Apel București, în dosarul instrumentat de DIICOT. Procurorii DIICOT au pus sub sechestru casa din Mogoșoaia a lui Călin Georgescu în dosarul în care acesta este acuzat de înșelăciune și constituirea unui grup infracțional organizat.