Un avocat român, exclus doi ani de la CEDO pentru trimiteri la cazuri inventate de inteligența artificială
Un avocat român nu mai are dreptul, timp de doi ani, să reprezinte sau să asiste reclamanți în fața Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), după ce a depus la dosar documente care conțineau trimiteri la cazuri inexistente, generate de inteligența artificială și neverificate. Anunțul a fost făcut miercuri de Curte, într-un comunicat de presă.
Decizia a fost luată pe 13 noiembrie, după ce judecătorii care analizau dosarul în care avocatul era unul dintre cei doi reprezentanți ai reclamanților au descoperit că documentele depuse de acesta erau pline de erori privind hotărârile anterioare ale Curții. Avocatul a citat cazuri care nu au existat niciodată – așa-numitele cazuri „halucinate” de inteligența artificială –, a făcut trimitere la paragrafe inventate din hotărâri reale ale CEDO și a invocat spețe care există, dar care fie nu aveau legătură cu argumentele sale, fie spuneau exact contrariul a ceea ce susținea el.
Apărarea avocatului: „inexactități” și „erori de citare”
Avocatul a recunoscut că a folosit programe de inteligență artificială pentru redactarea documentelor și a descris problemele drept „inexactități” și „erori de citare”. Judecătorii au apreciat însă altfel situația: nu era vorba despre câteva greșeli izolate, ci despre erori numeroase, repetate și de fond, care formau un tipar. Concluzia a fost că avocatul nu și-a respectat obligațiile profesionale și etice impuse de Curte, obligații prevăzute și de legislația din România.
Judecătorii au înaintat președintelui Curții o propunere motivată de excludere a avocatului pe o perioadă de doi ani de la reprezentarea persoanelor în fața CEDO, iar propunerea a fost aprobată. Înainte de decizie, conform regulamentului propriu, Curtea a solicitat punctul de vedere al avocatului, al Guvernului României și al Uniunii Naționale a Barourilor din România. Toate aceste poziții au fost transmise părților implicate, care au avut posibilitatea de a răspunde. Baroul Iași a fost, de asemenea, invitat să își exprime punctul de vedere, dar nu a răspuns solicitării Curții.
Verificarea în HUDOC, obligație profesională
Judecătorii s-au raportat la legea care reglementează profesia de avocat în România, la Statutul profesiei și la Codul deontologic al avocaților, precum și la hotărârile anterioare ale CEDO. Potrivit acestora, avocații sunt obligați să lucreze profesionist și să dea dovadă de atenție și seriozitate deosebită în fața Curții. Astfel, avocatul ar fi trebuit să verifice atent, pe cont propriu, fiecare trimitere și fiecare argument generat de inteligența artificială, comparându-le cu sursele oficiale – baza de date HUDOC, în care sunt publicate toate hotărârile CEDO – înainte de a depune documentele.
Judecătorii au luat în calcul și recunoașterea avocatului că nu a verificat corespunzător toate cazurile citate, dar au considerat că, prin această recunoaștere, el a minimalizat gravitatea situației. În cazul unor trimiteri nu a existat nicio verificare. Curtea a subliniat că multe dintre erori se repetau și ar fi putut fi descoperite foarte ușor, printr-o simplă căutare în HUDOC.
Impactul asupra actului de justiție
Mai mult, judecătorii au constatat că modul în care a lucrat avocatul a afectat chiar actul de justiție. După semnalarea greșelilor, Curtea a fost nevoită să aloce mult timp verificării documentelor, să declanșeze procedura de excludere și să poarte o corespondență amplă cu toate părțile implicate. Potrivit judecătorilor, o astfel de muncă suplimentară nu are nicio legătură cu rolul real pe care Curtea îl are de îndeplinit.
După analizarea tuturor circumstanțelor, judecătorii au concluzionat că situația îndeplinește condiția „circumstanțelor excepționale”, prevăzută în regulamentul Curții pentru excluderea unui avocat de la reprezentarea unei părți. Decizia nu exclude însă posibilitatea ca avocatului să i se redea, în viitor, dreptul de a reprezenta persoane la CEDO. Interdicția îl privește strict pe acest avocat, nu și pe celălalt reprezentant al reclamanților.
Avocatul a fost informat despre decizie și despre motivele care au stat la baza ei. Au fost informați, de asemenea, reclamanții, Guvernul României, Uniunea Națională a Barourilor din România și Baroul Iași.
Vrei să vezi mai des știrile Direct Focus în Google? Adaugă publicația la sursele tale preferate.
Adaugă la sursele preferate pe Google
