CCR a respins sesizarea lui Bolojan privind un conflict instituțional cu ICCJ
Curtea Constituțională a respins miercuri, ca inadmisibilă, sesizarea depusă de premierul interimar Ilie Bolojan privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție, în legătură cu plata restanțelor salariale ale magistraților. Decizia a fost luată cu majoritate de voturi, iar procesul pe fondul restanțelor salariale va continua în instanță.
Înalta Curte de Casație și Justiție a reacționat după pronunțarea deciziei, arătând că argumentele sale au fost confirmate. „Curtea Constituțională a confirmat argumentele susținute de Înalta Curte: nu a existat niciun conflict juridic de natură constituțională. Guvernul nu a indicat nicio competență constituțională pe care Înalta Curte și-ar fi însușit-o și nicio atribuție a Executivului a cărei exercitare să fi fost împiedicată. Nu a existat nici blocaj instituțional”, a transmis ICCJ.
Instanța supremă a precizat că sesizarea a pus în discuție, în realitate, dreptul de acces la instanță al magistraților. „Un litigiu pierdut nu devine conflict constituțional, iar CCR nu poate fi transformată într-o cale de atac împotriva hotărârilor instanțelor. Soluția pronunțată reafirmă o regulă esențială a statului de drept: hotărârile judecătorești se respectă, nu se contestă pe calea unui conflict constituțional”, se arată în comunicatul ICCJ.
Înalta Curte a subliniat că decizia a fost adoptată cu majoritate de voturi și a apreciat că judecătorii constituționali care au pronunțat-o „demonstrează atașament față de valorile fundamentale ale organizării statului român și rolul justiției ca putere în stat, arătând societății prin decizia lor că rigoarea dreptului nu poate fi tranzacționată sau alterată”.
La rândul său, Curtea Constituțională a motivat că aspectele invocate în cerere țin exclusiv de activitatea instanței judecătorești – soluționarea cererii de recuzare, ritmul judecății, calificarea cauzei ca urgentă, termenul de executare, penalitățile stabilite și interpretarea normelor incidente. Potrivit CCR, aceste chestiuni vizează legalitatea și temeinicia hotărârii judecătorești și pot fi valorificate numai prin căile de atac prevăzute de lege, iar nu prin mecanismul conflictului juridic de natură constituțională, consacrat de art. 146 lit. e) din Constituție.
Curtea a mai reținut că nu are competența de a cenzura sau reforma hotărârile judecătorești, invocând în acest sens jurisprudența sa, respectiv Decizia nr. 988 din 1 octombrie 2008. În consecință, cererea formulată de Ilie Gavril Bolojan, prim-ministru al Guvernului, privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvernul României și Înalta Curte de Casație și Justiție excedează sferei unui astfel de conflict și urmărește utilizarea atribuției prevăzute de art. 146 lit. e) din Constituție pentru reformarea unei soluții pronunțate de o instanță judecătorească, finalitate incompatibilă cu competența Curții Constituționale.
Vrei să vezi mai des știrile Direct Focus în Google? Adaugă publicația la sursele tale preferate.
Adaugă la sursele preferate pe Google