România, vizată repetat de spionaj cibernetic atribuit grupării Turla
România se confruntă cu operațiuni repetate de spionaj cibernetic, iar un incident recent a vizat corespondența unei instituții guvernamentale cu NATO și Uniunea Europeană. Atacul a fost documentat de experții companiei de securitate cibernetică ESET și atribuit grupării APT Turla, asociată serviciului secret rus FSB. Robert Lipovský, cercetător principal al ESET, avertizează că țara noastră este vizată în mod repetat de astfel de operațiuni.
Specialiștii nu au dovezi clare despre modul în care atacatorii au obținut accesul inițial, dar explică faptul că au reușit să compromită un server Microsoft Exchange, accesibil de pe internet. Printre scenariile posibile se numără exploatarea unei vulnerabilități a serverului sau trimiterea unor e-mailuri de tip spear-phishing, țintite. În acest caz concret, însă, natura exactă a accesului inițial nu a fost confirmată.
Un instrument nou, conceput special pentru extragerea e-mailurilor
Atacatorii au folosit un ansamblu nou de instrumente malițioase, detectat pentru prima dată în această campanie. Programul era conceput special pentru a extrage e-mailurile de pe serverele Exchange și căuta mesajele trimise către sau primite de la organizații din NATO și Uniunea Europeană, ceea ce se înscrie în interesele Rusiei de culegere de informații. Turla este descrisă de cercetători drept una dintre cele mai sofisticate grupări de tip APT existente.
Serviciul Român de Informații a confirmat că a identificat atacul în decembrie 2025 și l-a oprit, precizând că atacatorii au exploatat o serie de vulnerabilități sistemice la nivelul sistemelor de operare Microsoft. ESET a observat însă activitatea programului malițios și în ianuarie 2026. Lipovský explică faptul că este tipic ca astfel de grupări să rămână mult timp în interiorul organizațiilor de mare interes până când sunt detectate, iar eliminarea completă a unei asemenea operațiuni necesită timp. El a subliniat că autoritățile române au reacționat foarte repede și au fost de mare ajutor pentru limitarea și remedierea incidentului.
Nu există dovezi clare privind exfiltrarea de date
În privința posibilei sustrageri de informații, cercetătorul ESET a declarat că nu au fost observate dovezi că date sensibile au fost efectiv extrase din sistem, dar nici nu poate exclude această posibilitate. Cert este că programul malițios detectat avea capacitatea de a face acest lucru, însă telemetria disponibilă nu permite stabilirea exactă a informațiilor care ar fi putut fi extrase.
Lipovský a precizat că nu există indicii care să lege incidentul de sabotajul fizic produs în apropierea fabricii de armament Carfil din Brașov, atribuit unei rețele coordonate din Rusia. El a explicat că astfel de legături între atacuri cibernetice și acțiuni fizice sunt dificil de stabilit, deși au fost observate în alte contexte, în special în Ucraina.
Necesitatea unor capacități solide de apărare cibernetică
În ceea ce privește riscurile pentru securitatea națională, cercetătorul a arătat că instituțiile guvernamentale și infrastructurile critice au nevoie de personal calificat care să se ocupe de apărarea cibernetică. El a felicitat specialiștii români care au gestionat incidentul, dar a atras atenția că organizațiile mai mici nu dispun adesea de o asemenea capacitate, ceea ce reprezintă o slăbiciune exploatată frecvent de atacatori. Sistemele insuficient securizate sau cele care permit accesul fără autentificare rămân vulnerabilități constante.
Lipovský a concluzionat că amenințările hibride sunt foarte frecvente în prezent și că este esențial ca acestea să fie urmărite, iar informațiile despre amenințările cibernetice să fie utilizate pentru creșterea gradului de conștientizare și a capacității de răspuns.
Vrei să vezi mai des știrile Direct Focus în Google? Adaugă publicația la sursele tale preferate.
Adaugă la sursele preferate pe Google