De ce România schimbă ora la 4:00, nu la 3:00. Explicația nu are legătură cu o decizie locală
În noaptea de sâmbătă spre duminică, 25 octombrie, România trece la ora de iarnă, iar ceasurile sunt date înapoi cu o oră. La ora locală 4:00, acestea vor reveni la ora 3:00, astfel încât intervalul orar 3:00–4:00 se repetă, iar ziua respectivă are 25 de ore.
Momentul schimbării nu este stabilit independent de autoritățile române. Potrivit calendarului oficial publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, trecerea la ora de vară și revenirea la ora standard se fac la ora 1:00 UTC. România se află, în perioada orei de vară, la trei ore înaintea UTC, ceea ce înseamnă că ora 1:00 UTC corespunde orei locale 4:00. Acesta este motivul oficial pentru care schimbarea este indicată la 4:00 și nu la 3:00.
Regula face parte din sistemul european al schimbărilor sezoniere ale orei și nu este stabilită separat pentru România. Consiliul Uniunii Europene precizează că, în lipsa unei decizii finale de eliminare a schimbării bianuale, actualul sistem rămâne în vigoare, cu o modificare de o oră primăvara și una toamna. Ora aleasă are și un efect practic: schimbarea se produce în timpul nopții, când activitatea cotidiană este mai redusă decât în timpul zilei.
În primăvară, mecanismul este invers. Pe 29 martie 2026, când ora locală urma să ajungă la 3:00, ceasurile au fost date înainte la 4:00. Potrivit datelor pentru România, schimbarea a făcut ca răsăritul și apusul să aibă loc cu aproximativ o oră mai târziu decât în ziua precedentă.
Schimbarea orei, fie că este vorba despre trecerea la ora de vară sau la cea de iarnă, este o măsură adoptată istoric cu scopul principal de a economisi energie prin corelarea orelor de activitate cu lumina naturală a soarelui. Prin această ajustare semestrială, oamenii beneficiază de seri mai lungi pe timpul verii și de mai multă lumină dimineața în lunile de iarnă, reducând teoretic consumul de electricitate pentru iluminat artificial.
În ultimii ani, utilitatea acestei măsuri a devenit subiectul unor dezbateri intense la nivel european, studiile recente arătând că economiile reale de energie sunt minime, în timp ce impactul negativ asupra ritmului circadian, a calității somnului și a stării generale de sănătate a populației este tot mai vizibil.
