Cutremur de 5,7 în zona Vrancea: mișcarea a durat între 5 și 10 secunde
Un cutremur cu magnitudinea de 5,7 s-a produs în noaptea de marți spre miercuri, în zona seismică Vrancea, la o adâncime de 120 de kilometri, cu o intensitate de gradul 6 în zona epicentrală. Anunțul a fost făcut de directorul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, Constantin Ionescu, care a precizat că mișcarea resimțită de oameni a durat între 5 și 10 secunde.
Seismul, resimțit puternic la Pucioasa și în Capitală
Potrivit directorului INFP, intensitatea a fost de gradele 5 – 6 în zonele din apropierea epicentrului. Cutremurul s-a simțit puternic la Pucioasa și a fost resimțit și la Bacău și Brăila, dar și în București, unde unii locuitori s-au trezit speriați, în timp ce alții au declarat că au dormit fără să simtă seismul.
Magnitudine versus intensitate: explicația specialiștilor
Constantin Ionescu a explicat diferența dintre magnitudinea și intensitatea unui cutremur. „Magnitudinea arată mărimea cutremurului la sursă și are aceeași valoare indiferent de locul în care seismul este resimțit. Intensitatea descrie cât de puternică a fost zguduirea într-un anumit loc, pe baza efectelor asupra oamenilor, clădirilor și mediului”, a spus el.
Peste 200 de puncte automate de măsurare, în rețeaua INFP
Întrebat dacă vor mai fi replici, directorul INFP a vorbit despre rețeaua de monitorizare a institutului. „INFP dispune de peste 200 de puncte automate de măsurare, care transmit date în timp real. Stațiile seismice înregistrează undele pe o perioadă mai lungă decât cele câteva secunde în care oamenii simt mișcarea”, a declarat Constantin Ionescu.
Comparații cu seisme anterioare și cu cutremurul din Gorj
Ionescu a amintit că seisme cu magnitudini similare s-au produs în 2024, când a fost înregistrat un cutremur de 5,4, și în 2022, când magnitudinea a fost de 5,5. Cutremure cu magnitudini de peste 5 au mai fost înregistrate în 2020, 2018 și 2016. Directorul INFP a făcut și o comparație cu seismul din Gorj din 2023, produs la aproximativ 15 kilometri adâncime, explicând că un cutremur de mică adâncime poate avea efecte concentrate într-o zonă restrânsă și poate avaria clădiri vechi care nu respectă standardele de rezistență.
Activitatea seismică din Vrancea, în limite obișnuite
În ceea ce privește cutremurele produse în Vrancea, Constantin Ionescu a apreciat că activitatea seismică din ultima perioadă se încadrează în limitele obișnuite pentru această zonă.
Vrei să vezi mai des știrile Direct Focus în Google? Adaugă publicația la sursele tale preferate.
Adaugă la sursele preferate pe Google
