A murit cel mai tânăr veteran din Al Doilea Război Mondial, la 9 ani caporal

A murit Marin Lungu, cel mai tânăr combatant român din al Doilea Război Mondial

Generalul de brigadă în retragere Marin Lungu, veteranul de război considerat cel mai tânăr combatant român din cel de-Al Doilea Război Mondial, a murit la vârsta de 90 de ani. Povestea sa, cunoscută de generații de elevi sub titlul „Caporal la 9 ani”, a fost inclusă în manualele școlare de citire pentru clasele a IV-a și a V-a timp de 40 de ani.

Înrolat copil de trupă la doar 7 ani, Marin Lungu a urmat regimentul pe front după 23 august 1944 și a activat ca cercetaș în cadrul Diviziei a 9-a Infanterie. A participat la luptele de pe Frontul de Vest, la eliberarea Transilvaniei, apoi a Ungariei și Cehoslovaciei.

În misiunile de cercetare, copilul culegea informații din spatele frontului. Se strecura în apropierea liniilor inamice, număra tunurile și blindatele și nota efectivele. Pentru a reține informațiile, folosea pietricele pentru tunuri și bucățele de lemn pentru tancuri. Pentru abilitatea de a se deplasa fără să fie observat a primit porecla „Nevăzutul”.

După bătălia de la Oarba de Mureș a fost avansat fruntaș și decorat cu Medalia „Crucea Serviciul Credincios” în 1944 și cu Medalia „Bărbăție și Credință” în 1945. În Ungaria și Cehoslovacia a jucat un rol de „surdomut”. Pe 29 martie 1945, în luptele pentru eliberarea orașului cehoslovac Kremnica, într-o misiune de cercetare din localitatea Pyarky, a fost luat prizonier și dus într-un lagăr german. A fost eliberat în mai 1945, când trupele sovietice au găsit lagărul. La sfârșitul războiului a fost identificat ca cel mai tânăr combatant din cel de-Al Doilea Război Mondial.

După război a fost decorat cu Medalia „Virtutea Ostășească” și Medalia „Virtutea Militară de Război”, iar în anul 2005 cu Medalia recunoștinței poporului slovac. Despre veteran s-au scris două romane — „Prea mic pentru un război atât de mare” și „Prizonier la 9 ani” — și s-au turnat filme cu același titlu de cinematografia română, precum și două filme documentare realizate de Televiziunea Română, cea Slovacă și cea Franceză.

Marin Lungu a absolvit Facultatea de Istorie și Filozofie, a primit titlul de doctor în istorie și a lucrat până la pensionare, în anul 1986, în cadrul Ministerului de Interne.

„Eu am fost curtat de ofițerul de cercetare și informații. Mi-a zis: tu poți să treci linia, noi nu putem să mergem să vedem ce au, câte au, ce mașini. Aveam o memorie extraordinară și am spus tot ce am văzut acolo și toată dotarea lor și le-am enumerat și le-am ținut minte”, a declarat în urmă cu câțiva ani generalul Marin Lungu.

Ajuns până în Cehoslovacia cu Armata Română, acesta a fost prins de naziști după câteva zeci de misiuni pe front și în liniile inamice. „Am luat-o pe lângă gardul de sârmă ghimpată și atunci m-am trezit cu automatele nemțești la ceafă. Au venit doi nemți, m-au luat și m-au dus în lagăr”, a relatat atunci Marin Lungu.

După război a fost încadrat în Ministerul de Interne, pensionat și avansat în grad. După ce i-a fost demolată casa din fostul Cartier Uranus, în urma lucrărilor de sistematizare pentru Casa Poporului, i-a fost repartizat un apartament pe care l-a cumpărat fără să știe că este revendicat și din care, după 2000, a fost evacuat forțat, cu toate lucrurile scoase din casă.

„M-am pomenit într-o dimineață că moștenitorii au câștigat procesul și trebuie să părăsesc în 24 de ore. Nu mi-au dat o locuință. Nimeni”, a spus generalul Marin Lungu.

După insistențe disperate, generalul maior Marin Lungu a primit un apartament al RAAPPS, unde a rezistat doar 15 luni. Chiria și utilitățile treceau de 4.000 lei pe lună, în condițiile în care eroul de război avea o pensie de 3.000 de lei. În 2014, generalul s-a mutat într-un apartament social dintr-un bloc al Primăriei Capitalei.