Mina din Sibiu care a declanșat un referendum. „Noi nu ne vindem pe doi arginți!”

Rășinari: referendum pentru soarta unei cariere de magneziu

Locuitorii comunei Rășinari din Mărginimea Sibiului sunt chemați la urne, într-un referendum consultativ, pentru a-și exprima poziția față de un proiect de exploatare minieră de suprafață în zonă. Este vorba despre o carieră amenajată în cinci trepte și o stație de concasare mecanică a rocilor magnezitice, de unde investitorul estimează o extracție de 100.000 de tone pe an.

Comuna a fost desemnată în 2022 cea mai frumoasă destinație rurală din România, iar zăcământul de magneziu din zonă este estimat la 50 de milioane de tone. Magneziul este considerat o resursă critică atât de Uniunea Europeană, cât și de Statele Unite, fiind folosit în industria de apărare, aerospațială, a vehiculelor electrice sau a smartphone-urilor.

Nemulțumirile localnicilor

Principala îngrijorare a locuitorilor este legată de faptul că exploatarea ar urma să fie una de suprafață. „Aici nu ne dorim mină, pentru că n-avem de ce să ne dorim o mină, că nu ne aduce niciun beneficiu, nu ne aduce decât boli și necazuri”, spune Nicolae Muntean, localnic. „Poate dacă era subterană, poate mai acceptam, dar de suprafață vă dați seama că o să fie poluantă. Magneziul ăsta are azbest sau ceva praf și ăsta e cancerigen”, crede Bucur Stan, alt locuitor al comunei.

Un alt localnic este categoric: „Dacă poluăm zona respectivă, ce facem? Noi nu ne vindem pe doi arginți!”. Îngrijorările se extind dincolo de granițele comunei. „Toată povestea de la Rășinari cu această mină ne va afecta pe toți din zona Mărginimii Sibiului, și ca business, dar în primul rând ca sănătate”, este de părere Maria Silvia Lupu, proprietara unei pensiuni din regiune.

La cei 82 de ani ai săi, Gheorghe Blezu, fost cioban pe aceste culmi încă de la vârsta de 6 ani, își amintește de forajele făcute în anii regimului comunist, explorări oprite brusc și sigilate atunci cu plăci de beton. „În 1960 s-au făcut săpăturile la Rășinari. Atuncea era discuția că ar fi și uraniu. Nu știu precis fiindcă firma asta, PMI sau cum îi spune ea, n-o venit de la început să discute cu noi, să ne arate ce metale sunt, ce afectează și noi vrem să trăim sănătoși și liniștiți. Nu ne trebuie mină la Rășinari și ei să plece în altă parte. Fiindcă toate țările care au avut mină deschisă, le-au închis. Și Germania le-au închis”, a spus el.

Ce spun compania și primarul

Reprezentanții companiei resping acuzațiile privind prezența azbestului în roca ce urmează a fi exploatată. „Din analizele făcute de noi, nu s-au găsit urme de azbest. Toate aceste analize vor fi depuse la autoritățile de mediu, care le vor evalua și vor fi publice, iar cetățenii pot formula opinii. S-a făcut o confuzie, o manipulare într-un fel, a licenței de exploatare în sensul că s-a confundat suprafața perimetrului de exploatare, care este de 915 hectare în total, cu suprafața efectivă a carierei, care este de aproximativ 7 hectare”, a declarat Mihai Roșu, director operațional MPI.

Potrivit investitorilor, camioanele cu minereu ar urma să circule pe un drum care ocolește orice localitate, până la o viitoare fabrică de prelucrare amenajată lângă Săliște, iar transportul ar include și un sistem pe cablu. Compania MPI Magnesium se prezintă drept sută la sută românească și este controlată de familia Bîlteanu. Dragoș Bîlteanu este descris ca un afacerist controversat, cu o condamnare de 3 ani de închisoare cu suspendare pentru manipularea bursei. În lanțul de acționari și administratori apar și Dragoș Tănase și Nicolae Suciu, directorii Gabriel Resources și RMGC, compania canadiană, respectiv subsidiara ei din România, legate de proiectul de exploatare a aurului de la Roșia Montană.

Primarul din Rășinari, Bogdan Bucur, are o poziție rezervată față de proiect. „Eu am o părere un pic diferită din acest punct de vedere. Prima dată când s-au făcut prospecțiunile în zonă, în anii ’60, au fost verificate mai multe dealuri din jurul localității. Dacă ar fi găsit minereu în abundență și care ar fi meritat să fie exploatat, mai mult ca sigur că în perioada respectivă s-ar fi făcut acest lucru fără mari probleme”, a spus edilul. El admite însă că suntem la peste 60 de ani distanță, tehnologiile sunt altele, la fel și prețurile elementelor rare și esențiale pentru noile industrii.

Referendumul este consultativ, dar primarul afirmă că va ține cont de rezultat. La Rășinari sunt deschise trei secții de votare, iar aproximativ 5.000 de locuitori sunt chemați să decidă. Miza depășește însă granițele comunei, având în vedere interesul strategic pentru oxidul de magneziu, resursă folosită pe scară largă în industria metalurgică, în construcții și în agricultură.