Dan Antonescu, după atacurile din școli: „A discutat cineva de ce poartă cuțit?”

Violența în școli: criminologul Dan Antonescu cere răspunsuri despre armele aduse de elevi

Două atacuri petrecute în trei zile în școli din România au readus în discuție violența în rândul elevilor. Criminologul Dan Antonescu avertizează că mediatizarea intensă a unui astfel de caz îi poate împinge la fapte similare pe cei care se gândeau deja la un asemenea gest, dar care până atunci se abținuseră.

Ce s-a întâmplat la Pitești și la Bistrița

Joi dimineață, un elev de 15 ani de la Colegiul Tehnic „Armand Călinescu” din Pitești a venit la școală cu un obiect tăietor și și-a agresat doi colegi, rănindu-l pe unul dintre ei la antebraț. Adolescentul a fost reținut pentru 24 de ore, iar polițiștii au întocmit un dosar penal pentru port sau folosire fără drept de obiecte periculoase, lovire sau alte violențe, distrugere și tulburarea ordinii și liniștii publice.

Cu trei zile înainte, un elev de 13 ani de la Școala Gimnazială „Ștefan cel Mare” din Bistrița și-a înjunghiat profesoara de matematică și un coleg care a încercat să o apere, după ce se filmase în baia școlii și anunțase atacul pe rețelele sociale.

„A discutat cineva cu el de ce poartă cuțit la el?”

Întrebat ce se află în spatele celor două atacuri apropiate în timp, Dan Antonescu a explicat că expunerea mediatică puternică poate funcționa ca un declanșator. „Când avem de-a face cu o mediatizare excesivă a unui eveniment, există persoane care au avut în gând să facă un astfel de gest, au avut niște rețineri, dar când au văzut că alții au putut să o facă, au făcut-o și ei”, a spus criminologul.

Specialistul a subliniat că problema reală în cazul de la Pitești este că elevul venea la școală înarmat chiar în zilele în care întreaga țară discuta despre atacul de la Bistrița. „Acest copil mergea la școală cu cuțitul în geantă. A discutat cineva cu el de ce poartă cuțit la el? Este inadmisibil!”, a declarat Antonescu.

El a avertizat că, la această vârstă, impulsivitatea poate transforma ușor un moment de furie într-o faptă cu urmări grave. Din experiența sa, a amintit că a intervievat autori de omor de 15, 16 sau 17 ani, condamnați la pedepse de 10, 12 sau 15 ani de închisoare.

Bullying, rețele sociale și lipsa unui model

Potrivit unui martor la atacul de la Pitești, agresorul ar fi fost la rândul lui victima bullying-ului, iar conflictul ar fi izbucnit după ce colegii l-ar fi șicanat în baia băieților. În cazul de la Bistrița, elevul s-a filmat și a postat înregistrarea pe TikTok chiar înainte de atac.

Dan Antonescu pune problema pe seama lipsei unor repere și a presiunii exercitate de fluxul continuu de informații din mediul online. „Lipsa unui model și a unor persoane cu care să se sfătuiască… unul dintre părinți, măcar, sau o rudă mai apropiată trebuie să se împrietenească cu adolescentul care nu știe să-și gestioneze trăirile”, a explicat criminologul.

Reacții la nivel guvernamental

Ministrul Educației, Sorin Costreie, a anunțat că va cere premierului suplimentarea numărului de paznici din școli cu aproximativ 1.000 de posturi, în „locuri cheie”, și angajarea mai multor consilieri psihologici. Ministrul vrea modificarea Codului penal astfel încât agresiunile împotriva profesorilor să fie pedepsite dublu, la fel ca în cazul personalului medical, și ia în calcul controlul ghiozdanelor la intrarea în școală și instalarea unor detectoare de metale.

Președintele Nicușor Dan a atras atenția că legile împotriva bullying-ului rămân fără efect dacă nu sunt aplicate în viața de zi cu zi a școlilor. „Două incidente grave în școli, în mai puțin de o săptămână. Două semnale pe care nu ne mai permitem să le ignorăm. Este nevoie de mai multă atenție la ce se întâmplă între copii, de intervenție la primele semne și de preocupare pentru cauzele violenței, nu doar pentru consecințele care pot fi devastatoare”, a transmis șeful statului.

El a subliniat rolul adulților și presiunea mediului online, unde violența și hărțuirea continuă și după ce elevii pleacă de la școală. „Relația de încredere dintre profesori, părinți și copii contează enorm. Un dialog deschis, încrederea și disponibilitatea de a lua în serios ceea ce ne spun copiii pot face diferența înainte ca lucrurile să ajungă într-un punct fără întoarcere”, a mai spus Nicușor Dan.