Barometrul ABC arată unde trebuie intervenit înainte de dezincriminare

Prevenția, prioritate înaintea oricărei schimbări legislative privind drogurile

Dezbaterea publică generată de propunerile legislative care vizează consumul și traficul de droguri readuce în prim-plan o întrebare esențială: cum trebuie să răspundă statul român unui fenomen care afectează tot mai mulți tineri? Inițiativa aflată în discuție prevede că faptele săvârșite exclusiv pentru consumul propriu, precum deținerea, cumpărarea sau cultivarea, să fie tratate ca contravenții și nu ca infracțiuni, în timp ce traficul de droguri ar rămâne în sfera penală.

Indiferent de soluția care va rezulta în urma dezbaterii parlamentare, o concluzie a Barometrului ABC „Criza invizibilă a drogurilor” rămâne centrală: România nu poate combate fenomenul doar după ce consumul a devenit deja o problemă gravă. Prevenția trebuie să constituie prima linie de apărare.

Datele disponibile arată amploarea fenomenului, dar și limitele măsurătorilor

Analiza realizată de ABC evidențiază amploarea contactului tinerilor cu drogurile, dar și dificultățile sistemului de a măsura uniform situația. În evidențele medicale au fost identificate 6.548 de cazuri sau pacienți sub 25 de ani. Datele judiciare indică 3.827 de persoane sub 25 de ani trimise în judecată și 477 de persoane din aceeași categorie de vârstă ajunse în penitenciare.

Barometrul precizează însă că aceste cifre nu trebuie însumate, pentru că provin din surse și perioade diferite. Tocmai această limitare este importantă: înainte de a lua decizii majore, statul trebuie să cunoască mult mai precis dimensiunea fenomenului și zonele în care apar cele mai mari vulnerabilități. În acest sens, ABC propune un sistem național unitar de raportare, cu indicatori comuni și date publice, comparabile de la un an la altul și de la un județ la altul.

Un consilier școlar pentru aproximativ 760 de elevi

Datele reprezintă doar punctul de plecare. Barometrul pune accent pe dezvoltarea prevenției în școli, pe consolidarea consilierii și pe identificarea timpurie a tinerilor aflați în situații de risc. Potrivit analizei, în prezent un consilier școlar deservește aproximativ 760 de elevi, ceea ce limitează capacitatea sistemului de a oferi intervenție individualizată și constantă.

De aici trebuie pornită discuția despre o politică antidrog care să nu se reducă la pedeapsă. Un adolescent care începe să consume nu ar trebui să devină vizibil pentru stat abia în momentul în care este prins cu droguri asupra lui. Este nevoie de mecanisme prin care problemele să poată fi observate mai devreme: absenteism, abandon școlar, probleme familiale, schimbări comportamentale, vulnerabilitate socială sau alte semnale care pot indica necesitatea unui sprijin specializat.

Servicii integrate de prevenție, consiliere și tratament

În acest punct, prevenția, educația, consilierea și serviciile medicale trebuie să funcționeze împreună. Barometrul ABC propune dezvoltarea unor servicii regionale de evaluare și tratament, consolidarea consilierii școlare și construirea unei continuități reale între prevenție, intervenție medicală și reintegrare.

Aceste măsuri sunt cu atât mai importante într-un moment în care se discută modificarea răspunsului penal la consumul propriu. O schimbare legislativă nu poate suplini lipsa infrastructurii de prevenție, iar dezincriminarea nu poate deveni un substitut pentru consiliere, tratament și educație. La fel, menținerea unei sancțiuni penale nu poate înlocui prevenția și ajutorul acordat unei persoane aflate în dificultate.

Prevenție și ajutor înainte de sancțiune

România are nevoie de o abordare în care cele două componente să fie puse în ordinea corectă: prevenție și ajutor înainte de sancțiune, iar sancțiunea acolo unde este necesară și justificată. Înainte de a evalua dacă schimbarea regimului juridic produce efectele urmărite, statul trebuie să construiască instrumentele prin care poate măsura rezultatele: câți tineri sunt identificați, câți primesc consiliere, câți intră în tratament, câți se recuperează și câți revin în sistem.

Abia atunci România va putea avea o dezbatere bazată nu doar pe principii și opinii, ci pe rezultate concrete. Barometrul ABC oferă o direcție clară: mai multe date, mai multă prevenție, servicii accesibile de consiliere și tratament și intervenție cât mai devreme. Scopul unei politici antidrog nu ar trebui să fie doar stabilirea pedepsei pe care o primește un tânăr după ce a fost prins, ci de a face tot posibilul ca acel tânăr să nu ajungă niciodată în situația în care pedeapsa devine problema principală.