Mecanismul vicios prin care TikTok „îngrijorează” mintea copiilor. Expert: Aceste rețele nu sunt…

Mecanismul pervers prin care TikTok „prăjește” creierul copiilor

Rețelele sociale, în special TikTok, au devenit subiecte de intensă dezbatere în rândul experților, fiind considerate nu doar simple platforme de divertisment, ci instrumente care afectează profund sănătatea mintală a copiilor și adolescenților. Emilian Mihailov, conferențiar universitar la Facultatea de Filosofie din Universitatea București și director al Centrului de Cercetare în Etică Aplicată, expune într-un interviu faptul că aceste rețele nu sunt concepute în interesul tinerilor, ci mai degrabă explotă nevoia de validare specifică adolescenților.

Studiul impactului rețelelor de socializare

Mihailov coordonează un studiu amplu care examinează, pe plan național și internațional, efectele rețelelor de socializare asupra stării de bine a tinerilor, a motivației acestora și a capacității de învățare. Acest proiect se alătură unor cercetări similare realizate în diverse colțuri ale lumii, având ca scop înțelegerea impactului acestor platforme digitale asupra sănătății mintale. Studiul se concentrează pe trei dimensiuni: efectul asupra stării de bine, influența asupra motivației și capacitatea de învățare complexă, toate având conexiuni directe cu utilizarea constantă a social media.

Adolescenți și influența social media

Mihailov subliniază complexitatea adolescenței, fiind o perioadă crucială pentru dezvoltarea identității. În acest context, rețelele sociale pot amplifica tendințele deja existente în rândul tinerilor, nu neapărat să le transforme radical. Aceste platforme capitalizează dorința de apartenență și validare, conducând astfel la comportamente periculoase și la dileme morale în procesul de formare a personalității adolescenților.

Condițiile sociale și educația digitală

Rețelele sociale pot exercita o influență mai reușită în mediile defavorizate, unde educația digitală este quasi-inexistentă. Mihailov argumentează că, în absența unei educații adecvate, tinerii devin vulnerabili la manipulare și la creația de conținut exagerat menit să impresioneze. Aceasta constituie o adevărată „bombă cu efect întârziat”, ce riscă să provoace o criză socială majoră.

Intervenția statului și reglementarea platformelor sociale

Statul român are datoria de a interveni, practic, pentru a proteja adolescenții de excesul de expunere pe social media. Mihailov sugerează două direcții: reglementarea accesului tinerilor la aceste platforme și crearea de programe de socializare alternative care să le ofere oportunități sănătoase de interacțiune. Îndemnă la un angajament mai serios din partea autorităților, care ar trebui să incluzi cercetători în discuțiile relevante pentru a construi politici eficiente.

Fără cercetare, fără soluții eficiente

Conform lui Mihailov, lipsa de cercetare face imposibilă înțelegerea corectă a problemelor. El avertizează că România este în urmă, și că trebuie să se investească mai mult în cercetare pentru a identifica efectele negative ale social media asupra tinerilor. Numai prin înțelegerea realităților actuale pot fi formulate politici eficiente care să ajute tineretul să navigheze în siguranță prin peisajul complex al rețelelor sociale. Cunoașterea bazată pe cercetare va conduce la soluții informate și potrivite la provocările cu care se confruntă adolescenții în contextul contemporan.