Cum ne apărăm de falșii psihoterapeuți
Într-o lume în care sănătatea mintală devine din ce în ce mai importantă, riscurile asociate cu întâlnirea cu falșii psihoterapeuți cresc exponențial. Cazul medicului Cristian Andrei, acuzat de Poliția Capitalei că a desfășurat ședințe de psihoterapie fără atestat și că a hărțuit sexual foste cliente, a stârnit nu doar indignare, ci și o discuție esențială despre vulnerabilitatea celor care caută ajutor. Această situație ne obligă să ne întrebăm: cât de ușor pot oamenii vulnerabili să ajungă pe mâna celor care nu au dreptul legal să le atingă mintea și sufletul?
Poliția a demarat o anchetă, sesizându-se din oficiu după informațiile apărute în spațiul public. Autoritățile fac apel la cetățeni să se adreseze poliției dacă au fost victime ale unor fapte similare. România se confruntă cu un paradox: pe de o parte, interesul pentru sănătatea mintală este în creștere, iar pe de altă parte, numărul „vindecătorilor”, „coaching-urilor” și falșilor psihoterapeuți care profită de această tendință este alarmant de mare.
Verificarea acreditării terapeutului
Dr. Gabriela Dumitriu, psiholog clinician și psihoterapeut, subliniază importanța verificării acreditării terapeutului. „Este esențial să învățăm să verificăm acreditarea terapeutului. Oamenii pot accesa registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică pe site-ul Colegiului Psihologilor din România. Acolo se poate verifica dacă terapeutul este atestat în psihoterapie, psihologie clinică sau consiliere psihologică”, explică ea. Această verificare nu este doar o formalitate, ci o măsură de protecție psihică, având în vedere că în psihoterapie, vulnerabilitatea este maximă.
Dr. Dumitriu adaugă că „Colegiul Psihologilor nu avizează și nu atestă psihoterapeuți care practică terapii alternative, iar amestecul între psihologie și forme ezoterice este inacceptabil”. Aceasta este o diferențiere crucială, deoarece mulți falși terapeuți se prezintă ca psihologi fără a avea acreditările necesare.
Reguli clare în relația terapeutică
Relația terapeutică trebuie să respecte un cadru clar, fără îmbrățișări, flirturi sau întâlniri informale. Dr. Dumitriu subliniază că „în cadrul psihologic, lucrurile sunt bine reglementate pentru a evita contaminarea relației profesionale cu cea personală”. Clientul trebuie să beneficieze de un mediu securizat, iar orice deviere de la acest cadru poate duce la abuzuri.
„Psihologul este un profesionist care oferă un serviciu științific. Nu este acceptabil să existe o relație personală în afara cabinetului”, afirmă dr. Dumitriu, evidențiind că intimitatea trebuie să rămână strict psihologică.
Informarea și educația ca soluții
Ioana Silion, medic primar psihiatru, adaugă că oamenii ar trebui să se informeze despre persoana la care doresc să meargă pentru psihoterapie. „Este important să știm dacă terapeutul este acreditat sau doar un psiholog clinician fără formare în psihoterapie”, spune ea. Frica de a merge la psihiatru îi determină pe mulți să caute alternative, dar această alegere poate fi riscantă.
Rușinea socială asociată cu vizita la psihiatru este un teren fertil pentru falșii terapeuți, care promit soluții rapide și empatie, dar fără formare adecvată. „Oamenii caută soluții rapide, iar acest lucru îi face vulnerabili la manipulare”, concluzionează Silion.
Promisiuni false și soluții rapide
Maria Coman, psiholog și psihoterapeut, explică de ce impostorii prosperă. „Un psihoterapeut profesionist are un parcurs educațional complex, iar adevărații specialiști nu se formează în câteva weekenduri”, afirmă ea. Verificarea acreditării este esențială, iar oamenii trebuie să fie conștienți de promisiunile false ale celor care pretind că pot oferi soluții rapide.
„Oamenii vor soluții rapide, iar în epoca internetului, informația circulă rapid, inclusiv cea neevalidată științific”, adaugă Coman, subliniind că acest fenomen este îngrijorător.
Carisma șarlatanilor
Ciprian Necula, sociolog, explică de ce oamenii cad pradă unor impostori carismatici. „Șarlatanii nu au filtre profesionale, ci doar șarm. Aceștia comunică eficient online, iar popularitatea pe rețelele sociale devine un criteriu de validare profesională”, afirmă el. Această carismă, combinată cu lipsa gândirii critice, face ca mulți să fie ușor de manipulat.
Octav Eugen Popa, lector în Etica și Filosofia Tehnologiei, avertizează asupra proliferării falșilor terapeuți. „Dacă ne uităm la domeniile de șarlatanie, numărul acestora este alarmant. Sub umbrela de `coaching`, poți face aproape orice”, spune el, subliniind că situația este îngrijorătoare.
În concluzie, este esențial ca oamenii să fie informați și să verifice acreditările celor care pretind că pot oferi ajutor psihologic. Într-o lume în care sănătatea mintală este din ce în ce mai discutată, protecția împotriva falșilor terapeuți devine o prioritate. Educația și conștientizarea sunt cheia pentru a evita capcanele celor care profită de vulnerabilitatea umană.
