Victor Alistar: Scrisoarea transmisă CCR de către premierul Ilie Bolojan depășește foarte mult limitele constituționale
Purtătorul de cuvânt al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Victor Alistar, a emis o declarație pe care a susținut-o în cadrul unei intervenții televizate la Antena 3 CNN. El a subliniat că scrisoarea adresată Curții Constituționale de către premierul Ilie Bolojan depășește semnificativ limitele constituționale și a modului în care trebuie să se desfășoare colaborarea între diversele autorități ale statului. Alistar a argumentat că o astfel de scrisoare nu poate reprezenta o formă de presiune asupra CCR, care are rolul de a verifica compatibilitatea legislației cu normele constituționale, nu de a analiza efecte economice.
Victor Alistar a accentuat că nu este responsabilitatea Curții Constituționale să evalueze implicații financiare în legătură cu persoanele implicate în cauză. Această clarificare a fost un semnal de alarmă, subliniind faptul că, într-o democrație, colaborarea dintre autorități trebuie să excludă orice formă de constrângere. Rolul CCR este strict de a verifica conformitatea juridică a textelor legislative, nu de a analiza potențialele pierderi economice rezultate din deciziile sale.
Alistar a mai adăugat că angajamentele menționate nu sunt ale Curții și nu au fost consultate instanțele judecătorești atunci când aceste angajamente au fost asumate de Executiv. El a descris această situație ca fiind una fără precedent, subliniind natura excepțională a semnalului de alarmă venit din partea președintelui instanței supreme, un indiciu al faptului că unele autorități nu conștientizează limitele constituționalității în care operează statul român.
Dialogul între autorități trebuie să excludă presiunea politică
Discuția s-a extins asupra colaborării dintre ÎCCJ și alte autorități, fiind adusă în prim-plan necesitatea ca inițiativele legislative să fie discutate în spiritul unei cooperări loiale. Alistar a menționat că, deși există probleme de sistem în justiție precum durata proceselor și lipsa de resurse, dialogul nu poate fi fundamentat pe o căutare de control politic asupra justiției. Dacă scopul este o preluare forțată a justiției prin manipulări politice, nu va exista un dialog constructiv.
În cadrul aceluiași interviu, Alistar a fost întrebat despre o posibilă încercare de preluare a controlului asupra justiției, un subiect care a fost comentat și de președintele Curții de Apel București, Liana Arsenie. Alistar a observat o corelare între mesajele emise de anumite entități politice și dezinformarea care circulă în spațiul public, iar aceste practici generează o confuzie care subminează încredereaîn sistemul judiciar.
Un raport al Inspecției Judiciare, care se subordonează Consiliului Superior al Magistraturii, a concluzionat că neregulile semnalate recent nu au fost confirmate, iar eventuala prescriere a unor dosare nu a fost legată de schimbările din complete, ci de împlinirea termenului legal în sine, întărind poziția lui Alistar. Aceasta evidențiază complexitatea și provocările cu care se confruntă justiția și nevoia de integritate în discuțiile despre reformele sistemului.
