Violența ca simptom al degradării sociale
Într-o societate care pretinde că valorile democratice sunt fundamentul său, spectacolul grotesc al violenței de la protestele AUR reprezintă o palmă usturătoare dată oricărei noțiuni de civilizație. Agresiunile asupra jurnaliștilor, vandalizarea proprietăților și amenințările directe sunt doar manifestările de suprafață ale unui cancer social alimentat de ură, ignoranță și o lipsă crasă de responsabilitate. Este revoltător cum indivizi care se proclamă reprezentanți ai poporului aleg să își exprime nemulțumirile prin acte de barbarie, sfidând orice normă de decență și ordine publică.
Un „golem” creat din ură și manipulare
Vasile Bănescu, fost purtător de cuvânt al Patriarhiei Române și actual membru al CNA, a descris cu o precizie chirurgicală originea acestor comportamente deviante. Protestatarii, spune el, sunt creați „după chipul desfigurat de ură” al celor care, ani la rând, au transformat Parlamentul într-un circ al sfidării și cinismului. Această „creație” nu este întâmplătoare, ci rezultatul unei strategii deliberate de manipulare, în care extremismul și violența sunt cultivate ca arme politice. Este o ironie amară că acești indivizi, care își justifică acțiunile printr-o pretinsă luptă pentru libertate, sunt de fapt marionetele unei mașinării de propagandă care disprețuiește tocmai valorile democratice pe care le invocă.
Instituțiile statului, între tăcere și complicitate
În fața acestui spectacol dezolant, reacția instituțiilor statului a fost, în cel mai bun caz, palidă. Deși Poliția Capitalei a deschis o anchetă, rămâne de văzut dacă aceasta va duce la consecințe reale sau va fi doar o altă piesă în teatrul ineficienței. Este imperativ ca instituțiile responsabile să își asume rolul de gardieni ai ordinii și decenței, nu doar prin vorbe, ci prin acțiuni concrete. Solidaritatea cu jurnaliștii agresați și apărarea valorilor democratice nu ar trebui să fie opționale, ci obligații fundamentale ale oricărui stat care se respectă.
Extremismul, o amenințare la adresa democrației
Declarațiile lui Vasile Bănescu subliniază un adevăr dureros: extremismul violenței nu poate fi tolerat într-o societate care aspiră la normalitate. Faptul că astfel de comportamente sunt încurajate sau trecute cu vederea de către unii lideri politici este nu doar o dovadă de iresponsabilitate, ci și un atac direct la adresa democrației. Este inadmisibil ca sub cupola Parlamentului, simbol al democrației, să se permită orice formă de sfidare, iar în stradă să se tolereze acte de vandalism și agresiune.
Un apel la responsabilitate colectivă
Într-o societate sănătoasă, responsabilitatea nu aparține doar instituțiilor, ci fiecărui cetățean. Tolerarea violenței, indiferent de justificare, este o complicitate tacită la degradarea morală și socială. Este timpul ca fiecare dintre noi să reflecteze asupra valorilor pe care le susținem și asupra modului în care contribuim, direct sau indirect, la perpetuarea acestui haos. Violența nu este și nu va fi niciodată soluția, iar cei care o promovează sau o justifică nu merită altceva decât disprețul colectiv.
