Creșterea vârstei de pensionare pentru angajații din MApN, MAI și serviciile de informații
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a anunțat recent că vârsta de pensionare pentru angajații din Ministerul Apărării Naționale (MApN), Ministerul Afacerilor Interne (MAI) și serviciile de informații va fi crescută. Această decizie vine în contextul unor simulări care se desfășoară în prezent, iar Miruță a menționat că nu este exclus ca vârsta de pensionare să ajungă la 60 sau chiar 65 de ani, deși în prezent aceasta este stabilită la 48 de ani.
Motivul principal al acestei măsuri este legat de necesitatea de a reduce cheltuielile bugetare, în special în contextul discuțiilor despre un nou pachet de măsuri care vizează scăderea deficitului bugetar. Radu Miruță a subliniat că, în ciuda creșterii vârstei de pensionare, nu se va reduce numărul de angajați din armată, având în vedere că România are o graniță de 600 de km cu o țară aflată în conflict.
Asumarea răspunderii guvernului pentru măsuri de austeritate
Ministrul a declarat că guvernul își va asuma răspunderea pentru un nou pachet de măsuri care prevede scăderea cheltuielilor cu salariile în administrația centrală cu 10%. Acest pachet nu va implica tăieri de salarii, ci fiecare ministru va avea responsabilitatea de a implementa măsuri care pot include disponibilizări sau tăieri de sporuri.
Miruță a explicat că, în anul 2026, se va începe o strângere de curea din partea statului, iar pachetul de măsuri trebuie adoptat rapid pentru a putea concepe bugetul pe anul următor. De asemenea, se va interzice cumulul pensie-salariu pentru angajații din sectorul public, ceea ce va contribui la reducerea cheltuielilor.
Reducerea cheltuielilor de personal în administrația centrală și locală
Coaliția de guvernare a decis să reducă cheltuielile de personal cu 1,7 miliarde de lei, ceea ce va implica o reducere de aproximativ 10% din posturile ocupate în administrația locală. Această măsură a fost agreată de liderii PSD, PNL, USR și UDMR, iar ministrul Dezvoltării, Cseke Atilla, a confirmat că varianta agreată prevede o reducere a cheltuielilor de personal în 2026 față de cele din 2025.
Reforma administrației locale este așteptată să fie adoptată de guvern în luna ianuarie, iar prim-ministrul a subliniat că, pe lângă reducerea cheltuielilor, se va urmări și eficientizarea acestora. Bugetul pentru anul 2026, care trebuie să ajungă la un deficit de 6,4% din PIB, ar putea fi adoptat în luna februarie.
Provocările și perspectivele viitoare
În concluzie, măsurile anunțate de ministrul Apărării și de guvern reflectă o strategie de austeritate care vizează reducerea cheltuielilor publice într-un context economic dificil. Creșterea vârstei de pensionare și reducerea posturilor din administrație sunt doar câteva dintre măsurile care vor influența semnificativ structura și funcționarea instituțiilor publice în anii următori.
