Vacanța de schi 2025: o decizie între haos și compromis
Într-o țară unde planificarea educațională pare mai degrabă un exercițiu de improvizație decât o strategie bine gândită, vacanța de schi din 2025 continuă să fie un exemplu elocvent al modului în care deciziile sunt luate fără o viziune clară. Instituită inițial pentru a satisface cerințele operatorilor de resorturi de schi, această pauză școlară a devenit rapid un teren fertil pentru confuzie și inegalitate între județe.
Inspectoratele școlare, în loc să acționeze ca un pilon de stabilitate, au demonstrat o lipsă crasă de coordonare. Termenul-limită de 1 aprilie 2024 pentru stabilirea perioadelor vacanței a fost respectat, dar rezultatul este un calendar fragmentat, care mai degrabă complică viața elevilor și părinților decât să o simplifice. Bucureștiul și alte 22 de județe au ales să înceapă vacanța pe 17 februarie, în timp ce Bistrița-Năsăud a decis să fie „specială”, optând pentru săptămâna 10-14 februarie. Într-un alt colț al haosului, 17 județe au împins vacanța până în ultima săptămână a lunii februarie.
Un calendar școlar rupt în bucăți
Structura anului școlar 2024-2025, deși aparent bine definită, este un exemplu de cum deciziile descentralizate pot crea mai multă dezordine decât beneficii. Intervalele de cursuri și vacanțe sunt stabilite cu o flexibilitate care, în teorie, ar trebui să răspundă nevoilor locale. În practică, însă, această „flexibilitate” nu face decât să adâncească prăpastia dintre județe, generând inegalități și dificultăți logistice pentru familii.
De exemplu, elevii din județele care au ales să înceapă vacanța mai devreme sau mai târziu decât majoritatea se confruntă cu probleme de sincronizare în ceea ce privește activitățile extracurriculare sau competițiile naționale. În loc să fie o oportunitate de relaxare și sport, vacanța de schi devine o sursă de stres suplimentar.
Interese economice versus nevoile elevilor
Nu este un secret că această vacanță a fost introdusă mai degrabă pentru a sprijini industria turismului de iarnă decât pentru a răspunde nevoilor educaționale ale elevilor. Operatorii de resorturi de schi și instalații de transport pe cablu au fost principalii beneficiari ai acestei inițiative, în timp ce elevii și părinții au fost lăsați să se descurce cu un calendar școlar fragmentat și lipsit de coerență.
Într-o țară unde infrastructura educațională este deja subfinanțată și ineficientă, prioritizarea intereselor economice în detrimentul celor educaționale este o insultă la adresa tuturor celor implicați în procesul de învățământ. Această decizie nu face decât să sublinieze lipsa de respect față de elevi și părinți, care sunt tratați ca simple piese într-un joc economic.
Consecințele unei planificări defectuoase
Impactul acestei vacanțe de schi asupra procesului educațional este profund și negativ. Fragmentarea calendarului școlar afectează continuitatea învățării, iar lipsa unei coordonări naționale creează inegalități între județe. În plus, părinții sunt puși în situația de a jongla cu programele de lucru și de a găsi soluții pentru supravegherea copiilor în perioadele de vacanță.
În loc să fie o oportunitate de a promova sporturile de iarnă și sănătatea fizică, vacanța de schi devine un simbol al incompetenței și al prioritizării intereselor economice în detrimentul celor educaționale. Este o lecție amară despre cum deciziile luate fără o viziune clară pot avea consecințe dezastruoase pentru toți cei implicați.
