UDMR anunță moțiune de cenzură împotriva Guvernului din cauza reformei administrative

UDMR amenință cu moțiune de cenzură din cauza reformei administrativ-teritoriale

Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, a declarat că formațiunea va vota „fără doar și poate” o moțiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Niculescu, dacă executivul își va asuma răspunderea pe reforma administrativ-teritorială propusă de PSD. Declarația a fost făcută vineri, într-o intervenție exclusivă.

Csoma Botond a explicat că UDMR respinge reforma din trei motive principale. În primul rând, reprezentanții formațiunii sunt nemulțumiți de „neseriozitatea abordării”: propunerile au variat de la o zi la alta, începând cu 1.500 de localități, apoi 3.000, 5.000, pentru ca ulterior să fie vizate și orașele cu sub 10.000 de locuitori. În al doilea rând, UDMR nu este de acord ca reforma să se facă doar pe baza regulii numerice, fără a ține cont de specificitățile istorice, geografice și etnice. În al treilea rând, deputatul a criticat intenția PSD de a adopta reforma prin asumarea răspunderii, considerând că un astfel de proiect trebuie elaborat în Parlament.

UDMR invocă Convenția-cadru privind protecția minorităților naționale

Csoma Botond a arătat că reforma propusă încalcă drepturile minorității maghiare, invocând articolul 16 din Convenția-cadru privind protecția minorităților naționale, semnată și ratificată de România. Potrivit acestuia, limitele unităților administrativ-teritoriale nu pot fi modificate dacă schimbarea este în detrimentul ponderii unei comunități etnice. Deputatul a subliniat că în România trăiesc peste un milion de unguri, iar o reformă nu poate ignora elementele etnice și particularitățile istorice și geografice.

Întrebat dacă UDMR ar iniția o astfel de moțiune împreună cu AUR, Csoma Botond a exclus această variantă: „De AUR nu discutăm. Noi nu discutăm cu partidul AUR, nici în acest context. Vom vedea la momentul respectiv. Sunt și alte partide în Parlamentul României în afară de AUR, har Domnului”.

Deputatul a precizat și că foștii parteneri de coaliție de la PSD nu au contactat UDMR pentru discuții pe această temă: „Nu au discutat, nu ne-au întrebat nimic”.

Comasarea județelor Harghita și Covasna și pierderea statutului de oraș, principalele nemulțumiri

Una dintre cele mai mari nemulțumiri ale UDMR vizează posibilitatea comasării județelor Harghita și Covasna cu alte județe. De asemenea, formațiunea este nemulțumită de faptul că zeci de stațiuni balneare și orașe istorice din Ținutul Secuiesc ar urma să devină comune.

În categoria localităților cu 8.000 – 10.000 de locuitori, riscă să își piardă statutul de oraș localități precum Sovata, Cristuru Secuiesc, Covasna, Valea lui Mihai, Tășnad, Jibou, Huedin și Întorsura Buzăului, alături de stațiuni cunoscute la nivel național precum Sinaia, Eforie sau municipiul Orșova. În categoria 6.000 – 8.000 de locuitori se regăsesc Baraolt, Vlăhița, Cehu Silvaniei, Ardud, Sărmașu, precum și orașele cu moștenire săsească Agnita și Dumbrăveni. În categoria 4.000 – 6.000 de locuitori apar Miercurea Nirajului, Sângeorgiu de Pădure, Bălan, Livada, Rupea, fostele centre miniere Abrud și Cavnic, dar și stațiunea montană Predeal. Sub pragul de 4.000 de locuitori, lista este deschisă de cel mai mic oraș din România, Băile Tușnad, cu 1.372 de locuitori, urmat de stațiuni balneare cunoscute precum Borsec, Ocna Sibiului și Băile Herculane, dar și de Baia de Arieș sau Sulina.

România ar putea rămâne cu 15 județe

Potrivit discuțiilor din PSD, România ar putea rămâne cu numai 15 județe, în loc de 41, dacă reforma administrativ-teritorială ar fi aplicată după modelul celor 15 Curți de Apel din sistemul judiciar. Această variantă ar presupune redesenarea actualelor granițe administrative, astfel încât mai multe județe să fie reunite în unități teritoriale mai mari.

Printre județele care ar putea rămâne centre administrative se numără Bihor, Timiș, Dolj, Constanța, Galați, Prahova, Alba, Mureș, Bacău, Iași, Suceava și Cluj. În schimb, județe precum Satu Mare, Arad, Caraș-Severin, Olt, Gorj, Mehedinți, Tulcea, Dâmbovița, Buzău, Vaslui, Botoșani și Neamț ar putea dispărea ca unități administrative distincte, urmând să fie comasate cu județele învecinate.