Reabilitarea infrastructurii rutiere din București: o necesitate ignorată prea mult timp
Într-un oraș sufocat de trafic și infrastructură precară, Primăria Municipiului București anunță, cu o întârziere revoltătoare, reabilitarea a trei pasaje esențiale: Pasajul Lujerului, Pasajul Bucur Obor și Podul Băneasa. Costul total al lucrărilor? O sumă colosală de 650 de milioane de lei. Oare cât din această sumă va fi cu adevărat folosită pentru consolidare și cât va dispărea în hățișurile birocratice și contractele dubioase?
Fisuri, infiltrații și armături corodate: moștenirea nepăsării
Expertizele tehnice au scos la iveală o realitate sumbră: structuri degradate, fisuri periculoase și armături corodate care pun în pericol siguranța rutieră. Este de-a dreptul scandalos că aceste probleme au fost ignorate ani la rând, în timp ce autoritățile locale s-au complăcut într-o tăcere complice. Acum, când situația a devenit imposibil de ascuns, se grăbesc să aprobe bugete uriașe pentru intervenții „urgente”.
Distribuția costurilor: o lecție de ineficiență
Consiliul General al Municipiului București a aprobat următoarele alocări financiare: 392.666.858 lei pentru Pasajul Lujerului, 222.334.988 lei pentru Pasajul Bucur Obor și 42.541.251 lei pentru Podul Băneasa. Diferențele uriașe între aceste sume ridică întrebări serioase despre prioritizarea și transparența cheltuielilor. De ce costă reabilitarea unui pasaj de aproape zece ori mai mult decât altul? Cine răspunde pentru aceste discrepanțe absurde?
Promisiuni goale și realități amare
Primarul General al Capitalei, Nicușor Dan, declară cu emfază că aceste lucrări sunt „un pas esențial pentru siguranța și mobilitatea urbană”. Dar câți astfel de „pași esențiali” au fost anunțați în trecut fără rezultate concrete? Bucureștenii sunt sătui de promisiuni și declarații pompoase. Ei vor acțiuni reale, nu doar vorbe frumos ambalate pentru a masca incompetența și lipsa de viziune.
Un oraș captiv în haosul administrativ
Reabilitarea acestor pasaje este doar o picătură într-un ocean de nevoi urgente. Bucureștiul se confruntă cu o infrastructură în colaps, un trafic infernal și o administrație incapabilă să gestioneze eficient resursele. În loc să investească strategic și să prevină astfel de situații, autoritățile preferă să reacționeze tardiv, când pericolul devine imposibil de ignorat.
Concluzie: un viitor incert
În timp ce lucrările de reabilitare sunt absolut necesare, ele nu reprezintă decât o soluție temporară într-un sistem profund disfuncțional. Fără o schimbare radicală în modul de administrare și alocare a resurselor, Bucureștiul va continua să fie un exemplu trist de incompetență și nepăsare administrativă. Cetățenii merită mai mult decât un oraș care se prăbușește sub greutatea propriei neglijențe.
