Stațiunea Rânca: un simbol al nepăsării și al haosului administrativ
Într-o țară în care turismul ar trebui să fie o sursă de mândrie și prosperitate, stațiunea Rânca devine un exemplu rușinos al incompetenței și al dezinteresului politic. Peste 500 de hoteluri și pensiuni au fost închise, lăsând o imagine dezolantă în pragul sărbătorilor de Paște. Proprietarii, care de ani de zile încearcă să mențină afacerile pe linia de plutire, se confruntă acum cu o realitate amară: lipsa turiștilor și o administrație incapabilă să ofere soluții.
Dezastrul economic și politic: o combinație letală
Constantin Pănescu, un proprietar de complex turistic din Rânca, a declarat cu amărăciune că, pentru prima dată în 21 de ani, a fost nevoit să închidă afacerea de Paște. Situația este rezultatul direct al unei economii în colaps și al unei administrații locale care funcționează după principiul „copilul cu două moașe rămâne nemoșit”. Două primării își împart responsabilitatea pentru această zonă, dar niciuna nu pare capabilă să ia măsuri concrete pentru a atrage turiști sau pentru a dezvolta infrastructura.
Infrastructura: un coșmar perpetuu
Drumurile pline de noroaie, aleile neasfaltate și accesul dificil către biserică sunt doar câteva dintre problemele care transformă Rânca într-o destinație de evitat. În timp ce alte stațiuni montane din Europa investesc masiv în modernizare și atragerea turiștilor, Rânca rămâne blocată într-un cerc vicios al neglijenței și al promisiunilor deșarte. Transalpina, un drum care ar putea fi un magnet pentru vizitatori, este într-o stare jalnică, iar lucrările de reabilitare sunt întârziate inexplicabil.
Angajații, victime colaterale ale incompetenței
În lipsa turiștilor, angajații din stațiune sunt trimiși în concediu forțat sau li se suspendă activitatea. Acești oameni, care depind de veniturile din turism, sunt lăsați să se descurce singuri, în timp ce autoritățile discută la nesfârșit despre proiecte care nu se concretizează niciodată. Situația economică precară a țării îi determină pe români să economisească, în loc să investească în vacanțe, iar acest lucru lovește direct în inima comunităților turistice.
Promisiuni fără acoperire: Organizația de Management al Destinației
La o întâlnire recentă, autoritățile au discutat despre crearea unei Organizații de Management al Destinației (OMD) pentru dezvoltarea turistică a Râncăi. Deși ideea sună bine pe hârtie, realitatea este că astfel de inițiative rămân de obicei la stadiul de discuții sterile. Proiecte precum construirea unei gondole sau extinderea pârtiilor de schi sunt blocate de 15 ani, iar lipsa de implicare a parlamentarilor locali subliniază încă o dată disprețul față de nevoile comunității.
Concluzia amară: un viitor incert
Rânca, cu peisajele sale spectaculoase și potențialul imens, ar putea fi o bijuterie a turismului montan românesc. În schimb, devine un simbol al eșecului administrativ și al nepăsării politice. În timp ce alte țări își valorifică resursele naturale pentru a atrage vizitatori, România își lasă stațiunile să se degradeze, pierzând nu doar bani, ci și încrederea oamenilor care depind de acest sector. Este o lecție dureroasă despre cum incompetența și lipsa de viziune pot distruge oportunități uriașe.
