România, între promisiuni și realități energetice
Într-un spectacol de declarații și asigurări, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a încercat să calmeze spiritele, afirmând că România nu va cunoaște bezna de Paște. Cu o siguranță aproape teatrală, acesta a declarat că nu există niciun risc de black-out, în ciuda provocărilor evidente din sistemul energetic național. Dar cât de solide sunt aceste promisiuni? Și, mai ales, cât de pregătit este sistemul pentru a face față unor situații critice?
Excedentul de energie: o problemă ignorată?
Burduja a recunoscut că, în prima și a doua zi de Paște, România va produce mai multă energie decât necesarul de consum. Această situație, departe de a fi o surpriză, este o realitate recurentă în perioadele de sărbători. Totuși, soluțiile propuse par mai degrabă improvizații decât măsuri strategice. Reducerea producției de energie electrică și creșterea consumului prin diverse artificii tehnice sunt doar cârpeli temporare, care nu rezolvă problema de fond a dezechilibrelor din sistem.
Investiții masive, rezultate discutabile
Ministrul a menționat investițiile în capacități de producție solară și eoliană, dar și în instalații de stocare cu baterii. Deși aceste inițiative sunt lăudabile pe hârtie, realitatea arată că implementarea lor este departe de a fi perfectă. În doar 15 luni, capacitatea de stocare a crescut de la 16 MW la 330 MW, dar această creștere spectaculoasă ridică întrebări despre sustenabilitatea și eficiența acestor soluții. Sunt aceste investiții cu adevărat bine gândite sau doar o încercare disperată de a ține pasul cu cerințele europene?
Un sistem sub presiune
Burduja a recunoscut că perioada Paștelui va fi una de stres pentru cei care gestionează sistemul energetic național. Cu toate acestea, măsurile de precauție și control propuse par mai degrabă măsuri de avarie decât soluții pe termen lung. Reducerea producției la Hidroelectrica, oprirea grupurilor ELCEN și funcționarea descărcată a centralelor nucleare de la Cernavodă sunt doar câteva dintre măsurile care evidențiază fragilitatea sistemului.
Coordonare europeană sau haos organizat?
România a inițiat o grupă de lucru la nivelul ENTSO-E pentru a analiza situația din fiecare sistem energetic european. Deși această inițiativă poate părea un pas înainte, ea ridică întrebări despre capacitatea reală a autorităților de a gestiona crizele interne fără a apela la ajutor extern. Este aceasta o dovadă de proactivitate sau o recunoaștere tacită a incapacității de a face față provocărilor?
Un apel la civism sau o măsură disperată?
Ministrul a făcut un apel către prosumatori să oprească invertoarele panourilor fotovoltaice dacă nu sunt acasă de Paște. Deși acest gest este prezentat ca un act de civism, el reflectă, de fapt, o lipsă cronică de soluții eficiente. Este inacceptabil ca un sistem energetic național să depindă de gesturile individuale ale cetățenilor pentru a funcționa normal.
Concluzii amare
În timp ce Burduja încearcă să proiecteze imaginea unui sistem energetic robust și bine pregătit, realitatea arată un tablou mult mai sumbru. Provocările sunt evidente, iar soluțiile propuse sunt departe de a fi suficiente. În loc să ne bazăm pe improvizații și apeluri la civism, este timpul să cerem o strategie energetică coerentă, care să asigure stabilitatea pe termen lung. Până atunci, rămânem captivi într-un sistem care funcționează mai mult pe noroc decât pe planificare.
