România recuperează patrimoniul din Băile Herculane
Decizia Curții de Apel Timișoara, pronunțată vineri, 15 noiembrie 2025, a adus o rază de speranță pentru patrimoniul istoric al stațiunii Băile Herculane. Aceasta a stabilit că 19 hoteluri și băi termale, parte dintr-un patrimoniu deosebit de valoros, vor reveni în proprietatea statului român. Această hotărâre vine ca urmare a unei investigații DIICOT care a scos la iveală un jaf sistematic desfășurat între anii 2007 și 2016, în care au fost implicate 35 de persoane, inclusiv foști politicieni și oameni de afaceri.
Rechizitoriul DIICOT, cuprinzând 442 de pagini, detaliază modul în care un grup infracțional organizat a acționat pentru a decapitaliza o societate comercială din Băile Herculane. Aceasta, în anul 2001, deținea aproximativ 50 de imobile, inclusiv hoteluri, restaurante și ștranduri termale, fiind singurul furnizor de apă termală pentru alte unități din zonă. După privatizare, grupul a pus în aplicare strategii ilegale pentru a sustrage bunurile și activele societății, inclusiv prin contractarea de împrumuturi cu dobânzi exorbitante, care nu au fost niciodată restituite.
Printre inculpați se numără Iosif Armaș, fost deputat PSD și președinte al Consiliului de Administrație al Hercules SA, și Ion Tabugan, fost deputat. Acuzațiile aduse acestora includ constituirea unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu, delapidare și multe altele. Deși Iosif Armaș a fost achitat pentru faptele sale, instanța a decis confiscarea a 4,8 milioane de euro de la acesta.
Sentința de astăzi a dispus confiscarea hotelurilor Apollo, Diana, Roman, Ferdinand, complexurile hoteliere Hercules și Minerva, cazinoul din stațiune și mai multe băi termale, restituind astfel o parte semnificativă din patrimoniul național. De asemenea, au fost menținute sechestrele pe alte obiective aflate în vizorul DIICOT, subliniind gravitatea situației și necesitatea de a proteja bunurile publice.
În urma primelor arestări din 2016, gruparea infracțională a continuat să opereze, vânzând bunuri sechestrate prin documente antidatate. Această situație a evidențiat nu doar corupția din sistem, ci și nevoia stringentă de reformă în justiție și de protejare a patrimoniului național.
Sentința poate fi contestată la Înalta Curte de Casație și Justiție, iar avocații au susținut pledoariile finale în cadrul unei ședințe maraton de 25 de ore, desfășurată pe parcursul a două zile. Această hotărâre este un pas important în lupta împotriva corupției și a abuzurilor din România, demonstrând că justiția poate și trebuie să își facă datoria.
