România ar putea să piardă 4 miliarde de euro din PNRR din cauza unor reforme amânate
România se află acum în pericolul de a pierde o sumă considerabilă, estimată la 4 miliarde de euro, din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) din cauza întârzierilor repetate în implementarea reformelor asumate. Într-o ședință de guvern recentă, Ministerul Mediului și Ministerul Energiei au fost informate cu privire la stadiul actual, riscurile și măsurile necesare pentru atingerea jaloanelor stabilite în cadrul PNRR.
În acest context, amânările continue ale reformelor pot avea consecințe financiare gravissime, având în vedere că România se confruntă deja cu cel mai mare deficit din Uniunea Europeană. Guvernul a discutat despre sumele pe care le-ar putea plăti dacă nu îndeplinește în termenul stabilit jalonii necesari în program.
Printre sancțiunile scontate se numără penalizări semnificative, cum ar fi:
- 972 milioane euro pentru neîndeplinirea jaloanelor 4 și 31, care includ modificarea modului de administrare și tarifare a apei, precum și propunerea unei strategii naționale privind biodiversitatea;
- 109 milioane euro pentru jalonul 124, ce prevede instalarea a 950 MW din surse regenerabile de energie;
- 64 milioane euro pentru jalonul 131, privind stocarea energiei;
- 64 milioane euro pentru jalonul 134, destinat construirii unei unități pentru producția combinată de energie termică și electrică;
- 64 milioane euro pentru jalonul 138, legat de instalarea panourilor fotovoltaice;
- 51 milioane euro pentru jalonul 139, privind stocarea energiei electrice;
- 770 milioane euro pentru reforma pieței de energie electrică;
- 972 milioane euro pentru jalonul 126, ce implică un cadru legislativ favorabil hidrogenului din surse regenerabile;
- 972 milioane euro pentru jalonul 128, care vizează decarbonizarea sectorului de încălzire.
Declarațiile recente ale președintelui Nicușor Dan subliniază necesitatea unei colaborări între instituții, depășind jocurile politice, pentru a atrage resurse financiare din PNRR, având ca termen limită data de 31 august 2026. Premierul Ilie Bolojan a reiterat de asemenea importanța acestor fonduri, amenințând cu sancțiuni, inclusiv posibile revocări, pentru miniștrii care nu vor respecta termenele stabilite.
De asemenea, Guvernul trebuie să transmită cererea finală de plată până pe 30 septembrie 2026. Strategia cuprinde șase cereri de plată, în care sunt incluse 28, respectiv 151 de ținte și jaloane, atât din fonduri nerambursabile, cât și rambursabile. Până în prezent, România a primit 10,72 miliarde de euro din PNRR, dar având în vedere dimensiunea riscurilor financiare, este esențial ca măsurile de reformă să fie implementate cu promptitudine.
