România a fost invitată la discuțiile cu Franța privind descurajarea nucleară
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a anunțat recent că România a fost invitată, alături de alte națiuni europene, la discuțiile inițiate de Franța referitoare la extinderea capacității de descurajare nucleară. Această informație a fost confirmată de Oana Țoiu în timpul unei declarații ce a avut loc marți, citată de agenția Reuters.
Țoiu a subliniat că, datorită faptului că proiectul se află încă în stadii incipiente, decizia finală va reveni Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). De altfel, Oana Țoiu a fost recent prezentă la o emisiune a televiziunii poloneze TVP World, unde a evitat să ofere detalii suplimentare despre postura României în acest context sensbil.
Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că Franța intenționează să își mărească arsenalul nuclear și să își întărească capacitatea de descurajare printr-o colaborare strânsă cu partenerii europeni. În acest context, Oana Țoiu a explicat că orice măsură de securitate trebuie să țină cont de decizia președintelui, care este și șeful CSAT, având astfel un rol esențial în negocierea acestor aspecte critice.
Între timp, surse oficiale de la Palatul Cotroceni au confirmat că România analizează de mult timp propunerea Franței de a se alătura umbrelei nucleare franceze. Această discuție vine pe fondul unei schimbări semnificative în doctrina nucleară a Franței, anunțată de Macron, care a inclus o listă de state UE ce vor beneficia de sprijin nuclear. Deși țări precum Germania, Polonia și Belgia au fost menționate, România nu figurează în această enumerare.
Radu Miruță, un alt oficial, a adus în discuție detalii legate de capabilitățile României, menționând că aeronavele din dotarea țării noastre nu au capacitatea necesară pentru a transporta încărcături nucleare, dar că există posibilitatea de a discuta achiziționarea de avioane capabile să îndeplinească aceste funcții. De asemenea, el a subliniat posibilele implicatii defensive dar și de descurajare pe care o prezență nucleară le-ar putea avea pe teritoriul României.
În ultima parte a declarațiilor sale, Oana Țoiu a abordat și situația din Orientul Mijlociu, referindu-se la moartea liderului suprem al Iranului, Ali Khamenei, ca la un „punct de cotitură”. Aceasta a subliniat că prioritatea guvernelor europene este dezescaladarea conflictului și protecția civililor, prin asistarea cetățenilor proprii în evacuarea din regiune.
