Un minim istoric în producția energetică: România în fața unei realități incomode
România a înregistrat un minim istoric în producția de energie electrică în ziua de Paște, o situație care, deși previzibilă, scoate la lumină fragilitatea unui sistem energetic ce se laudă cu un „mix echilibrat”. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a încercat să îndulcească realitatea printr-o postare pe rețelele sociale, dar cifrele vorbesc de la sine: producția a scăzut dramatic, iar exporturile au fost aproape inexistente. Această situație, departe de a fi o simplă coincidență, ridică întrebări serioase despre capacitatea reală a României de a gestiona provocările energetice.
Scuzele vremii frumoase și sărbătorilor pascale
Ministrul Burduja a justificat acest minim istoric prin suprapunerea sărbătorilor pascale ortodoxe și catolice, oprirea activităților economice și vremea frumoasă care a scos oamenii din case. O explicație care, deși aparent logică, maschează o problemă mai profundă: lipsa unei strategii energetice solide și a unor măsuri proactive pentru a preveni astfel de situații. Este revoltător cum, în loc să se recunoască vulnerabilitățile sistemului, se invocă factori externi pentru a justifica ineficiența.
Producția energetică: cifre care dezvăluie o realitate sumbră
La ora 14:00, producția energetică a României era de doar 2836 MW, cu un export de 276 MW. Detaliile sunt și mai alarmante: doar 272 MW din hidrocentrale, 222 MW din cărbune, 179 MW din centrale pe gaz și un ridicol de mic 15 MW din centralele eoliene. Într-o țară care pretinde că are un mix energetic „echilibrat”, aceste cifre sunt o palmă peste obrazul oricărei pretenții de competență managerială.
Energia nucleară: singurul punct luminos într-un peisaj întunecat
Singura veste bună a fost că unitățile 1 și 2 de la Cernavodă au funcționat la capacitate maximă, livrând peste 1300 MW și reprezentând aproape 50% din producția totală. Dar să ne bazăm pe un singur sector energetic pentru a salva situația este nu doar imprudent, ci și periculos. Această dependență excesivă de energia nucleară subliniază lipsa de diversificare reală a surselor de energie.
Prosumatorii: gesturi civice sau soluții de avarie?
Ministrul a lăudat prosumatorii care au oprit invertoarele pentru a nu afecta nivelul de tensiune din rețelele de distribuție. Un gest civic, desigur, dar care trădează o altă problemă majoră: infrastructura de distribuție este atât de slabă încât nu poate gestiona fluctuațiile de producție. În loc să fie un motiv de mândrie, acest fapt ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru autorități.
Un sistem energetic în derivă
În ciuda declarațiilor optimiste ale ministrului Burduja, realitatea este că sistemul energetic al României este departe de a fi pregătit pentru provocările viitorului. Lipsa de investiții în infrastructură, dependența de surse tradiționale și incapacitatea de a gestiona eficient resursele existente sunt doar câteva dintre problemele care persistă. În loc să ne lăudăm cu „resurse energetice și oameni competenți”, ar fi mai util să recunoaștem adevărul: sistemul nostru energetic este fragil și ineficient.
Concluzii amare pentru un viitor incert
Ziua de Paște a fost un test pe care România l-a trecut cu greu, iar acest minim istoric în producția energetică ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru toți cei implicați. Este timpul ca autoritățile să înceteze să mai ascundă problemele sub preș și să înceapă să ia măsuri concrete pentru a asigura un viitor energetic sustenabil. Fără o schimbare radicală de abordare, astfel de situații vor deveni din ce în ce mai frecvente, iar prețul va fi plătit, ca întotdeauna, de cetățeni.
