Guvernul României și noile reguli pentru selecția șefilor companiilor publice
Într-un gest aparent menit să demonstreze o aliniere la cerințele Comisiei Europene, Guvernul României a adoptat recent o serie de modificări legislative care vizează selecția și mandatul administratorilor din companiile publice. În teorie, aceste schimbări ar trebui să aducă mai multă transparență și profesionalism în procesul de guvernanță corporativă. În practică, însă, rămâne de văzut dacă nu cumva vor deveni doar un alt strat de birocrație inutilă, menit să mascheze perpetuarea unor practici vechi și corupte.
Selecția membrilor consiliilor: între promisiuni și realitate
Conform noilor reglementări, procedura de selecție a membrilor consiliilor de administrație și de supraveghere trebuie finalizată în maximum 150 de zile. De asemenea, membrii acestor consilii nu pot fi angajați ai societății respective, iar în cazul în care sunt deja angajați, contractul de muncă se suspendă pe durata mandatului. O măsură care, la prima vedere, pare să elimine conflictele de interese, dar care ridică întrebări serioase despre capacitatea reală a autorităților de a implementa aceste reguli fără influențe politice sau economice.
Criterii de educație și experiență: un pas înainte sau o barieră artificială?
Printre modificările introduse se numără cerințele de educație și experiență profesională pentru membrii consiliilor. Aceștia trebuie să aibă studii superioare și cel puțin șapte ani de experiență în domeniu. În cazul președintelui și vicepreședinților AMEPIP, cerințele sunt și mai stricte: minimum zece ani de experiență profesională, dintre care șapte în funcții de conducere. Deși aceste criterii par să promoveze competența, ele pot deveni ușor o barieră artificială, utilizată pentru a favoriza anumite persoane sau grupuri de interese.
Transparența procesului de selecție: o iluzie bine ambalată?
Guvernul promite un proces de selecție transparent, cu criterii clare și verificarea conflictelor de interese. Totuși, scepticismul este justificat, având în vedere istoricul autorităților în manipularea proceselor de selecție pentru a favoriza clientela politică. De exemplu, membrii comisiilor de selecție nu pot avea relații de subordonare cu candidații, iar în caz de incompatibilitate, aceștia vor fi înlocuiți. Dar cine garantează că aceste reguli vor fi respectate cu adevărat?
Remunerația și performanța: o reformă sau o capcană?
Un alt aspect controversat este legat de remunerația directorilor și membrilor consiliilor. Aceasta va include o componentă fixă și una variabilă, revizuită anual în funcție de performanță. Deși ideea de a lega salariile de performanță este lăudabilă, implementarea acestei măsuri poate deveni un teren fertil pentru abuzuri și manipulări, mai ales în lipsa unor mecanisme clare de monitorizare și raportare.
Reprezentarea de gen și alte măsuri „progresiste”
Printre noile reglementări se numără și măsuri pentru asigurarea unei reprezentări echilibrate de gen în consiliile de administrație și de supraveghere. Deși această inițiativă poate părea un pas înainte, există riscul ca ea să fie folosită mai degrabă ca un instrument de PR decât ca o măsură reală de promovare a egalității de șanse.
AMEPIP și rolul său în noul cadru legislativ
Agenția pentru monitorizarea și evaluarea performanței întreprinderilor publice (AMEPIP) va avea un rol central în implementarea noilor reguli. Aceasta va emite avize conforme pentru procedurile de selecție și va publica rapoarte trimestriale privind performanța companiilor. Cu toate acestea, eficiența reală a AMEPIP rămâne de văzut, având în vedere complexitatea și volumul sarcinilor care îi revin.
Concluzii amare despre o reformă aparentă
Deși noile reglementări adoptate de Guvern par să promită o reformă profundă a guvernanței corporative, realitatea ar putea fi mult mai sumbră. Într-un sistem în care corupția și nepotismul sunt adânc înrădăcinate, aceste măsuri riscă să devină doar o perdea de fum, menită să ascundă perpetuarea acelorași practici nocive. Rămâne de văzut dacă această inițiativă va aduce cu adevărat schimbarea sau va deveni doar un alt exemplu de promisiuni goale și ineficiență guvernamentală.
