Primul termen în procesul Pfizer-România: Compania cere despăgubiri uriașe
Astăzi a avut loc prima audiere în cadrul procesului intentat de compania Pfizer împotriva României, în care se solicită daune colosale de 564 de milioane de euro, echivalentul a jumătate de miliard. Acest proces a fost declanșat după ce România a refuzat să primească un număr semnificativ de doze de vaccin anti-Covid, ordered initial în timpul pandemiei, având deja un stoc considerabil de vaccinuri.
Ministrul Sănătății în acel moment, Alexandru Rafila, a explicat că dozele respective nu erau încă produse, subliniind că România ar fi comandat un stoc pe care nu l-ar fi putut utiliza, având în vedere că deja deținea un volum mare de vaccinuri. Rafila a afirmat că „acele doze nici măcar nu fuseseră încă produse”, ceea ce indică o discrepanță semnificativă între planificare și realitate.
Contextul litigiului
Audierea a avut loc la Tribunalul de Primă Instanţă din Bruxelles, iar discuțiile se vor desfășura zilnic până pe 30 ianuarie. Aceste întâlniri sunt menite să clarifice pozițiile celor două părți – Pfizer și România. Totul a început când România, inițial, a contracat peste 94 de milioane de doze, însă, din cauza realocărilor din partea producătorilor, a rămas cu aproximativ 80 de milioane de doze de cumpărat, majoritatea provenind de la Pfizer.
Conform datelor Ministerului Sănătății, din cele aproape 37 de milioane de doze recepționate, mai puțin de jumătate, aproximativ 17 milioane, au fost efectiv utilizate. Această situație a dus la o criză de supracapacitate de vaccinuri în România.
Decizii strategice și negocieri complicate
Rafila a detaliat că decizia de a refuza livrările suplimentare de vaccinuri a fost o alegere strategică, menită să protejeze interesul național. El a menționat că, în 2021, un memorandum semnat de fostul ministru al Sănătății și de prim-ministru a dus la o promisiune de livrare a zeci de milioane de doze pentru anii următori, cantitate ce nu putea fi utilizată, având în vedere stocurile existente.
Ministrul a reușit să vândă aproximativ 7 milioane de doze către alte țări, iar restul, aproape 29 de milioane, au fost refuzate pentru că România ar fi fost obligată să le plătească și să le stocheze. Mai mult, Rafila a subliniat că „acele doze nici măcar nu fuseseră încă produse”, indicând o realitate complicată în gestionarea contractelor.
Puncte de vedere și implicații viitoare
Fostul ministru a exprimat speranța pentru o decizie favorabilă din partea instanțelor, mai ales având în vedere faptul că eficacitatea vaccinurilor s-a dovedit a fi redusă pe parcursul anilor ce au urmat. Rafila a înregistrat o scădere semnificativă a eficacității acestei campanii de vaccinare, comparativ cu începuturile ei în 2021.
De asemenea, el a adăugat că litigiul nu se rezumă doar la o simplă refuzare a livrărilor, explicând că au existat numeroase runde de discuții și negocieri cu reprezentanții Pfizer și ai Comisiei Europene, încercând să se ajungă la o soluție acceptabilă. Rafila a afirmat că nu putea accepta cantități de produse care nu erau încă fabricate și plătiți pentru acestea. Procesul va fi monitorizat cu atenție, date fiind implicațiile financiare și de sănătate publică asociate.
