Primării cu datorii de milioane: Ce spun edilii despre situația alarmantă
Într-o țară în care administrația locală se confruntă cu o criză profundă, primăriile din România se află în fața unei realități dure: datorii colosale care pun în pericol funcționarea acestora. Recent, ANAF a publicat o listă cu instituțiile publice care au restanțe la bugetul de stat, iar printre acestea se numără comune, orașe și chiar spitale. Totalul datoriilor depășește 582 de milioane de lei, iar primarii din localitățile afectate își exprimă frustrarea și neputința în fața acestei situații.
Comuna Nadeș: Datorii de 8,5 milioane de lei
Comuna Nadeș, cu o populație de doar 2.400 de locuitori, se află în topul celor mai îndatorate localități din țară, având o datorie de peste 8,5 milioane de lei. Primarul Alexandru-Grigore Sînpetrean, care beneficiază de un salariu net de 9.300 de lei, a explicat că această datorie provine dintr-un proiect european care a fost blocat de ani de zile. Proiectul, care includea lucrări de apă, canalizare și un cămin cultural, a fost aprobat în 2011, dar a întâmpinat dificultăți majore, inclusiv falimentul firmei de construcții.
„Când am ajuns eu primar, în 2020, nu aveam contract de execuție pe proiectul respectiv. Am încercat să expertizăm lucrarea veche, dar n-am găsit niciun constructor care să dorească să continue proiectul. Așa am ajuns în situația actuală”, a declarat Sînpetrean, subliniind că bugetul local nu permite plata datoriei și că nu poate accesa noi fonduri europene.
Certeju de Sus: O primărie sub sechestru
Primăria Certeju de Sus, din județul Hunedoara, se confruntă cu o datorie de peste 8,4 milioane de lei. Primarul Alexandru Luca a explicat că această datorie provine dintr-o concesiune de pădure făcută în 2010, care a fost contestată de ANAF. „Avem sechestru pe 110 hectare de pădure și pe clădirea primăriei. Funcționăm într-o clădire sechestrată, iar situația este haotică”, a declarat Luca, adăugând că primăria nu a accesat fonduri europene pentru dezvoltare din cauza acestei situații.
„Fostul primar nu credea în Uniunea Europeană, iar acum ne confruntăm cu lipsa apei și canalizării în satele noastre. Bugetul anual este de doar 6,8 milioane de lei, din care 4 milioane se duc pe salarii. Nu avem resurse pentru a plăti datoriile”, a adăugat el, evidențiind dificultățile cu care se confruntă comunitatea.
Sânmartin: O neconcordanță birocratică
Primarul comunei Sânmartin, Cristian Laza, a declarat că datoria de două milioane de lei este mai degrabă o neconcordanță birocratică. „Avem restanțe de la Guvern pentru persoanele cu handicap grav, iar banii întârzie să ajungă. Plătim salariile, dar nu putem acoperi contribuțiile”, a explicat el, avertizând că reforma administrativă impusă de Guvern ar putea bloca și mai mult sistemul.
Brad: O datorie recuperată
Primăria municipiului Brad figura cu 7,6 milioane de lei datorii, dar primarul Florin Cazacu a precizat că problema a fost rezolvată. „Cea mai mare parte a datoriei era o sumă care urma să fie recuperată de la constructor pentru fonduri europene. Aceasta s-a recuperat în totalitate”, a declarat Cazacu, subliniind că situația a fost o neînțelegere legată de momentul publicării listei datoriilor.
CNAS: O eroare în contabilitate
Pe lista ANAF figurează și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, cu o datorie de 506.579 lei. Președintele CNAS, Horațiu Moldovan, a declarat că este vorba despre o eroare de contabilitate, care va fi corectată. „ANAF a calculat dobânzi și penalități din cauza unor declarații rectificative care nu au fost completate corect”, a explicat el.
Proteste în administrația locală
În contextul acestor probleme, sindicatele din administrația publică locală acuză Guvernul că impune reduceri de personal fără consultare. „Personalul este subdimensionat, iar măsurile contabile nu sunt utile pentru administrația publică”, a declarat Ringo Dămureanu, liderul Sindicatului Național „Forța Legii”.
În concluzie, situația primăriilor din România este alarmantă, iar edilii se confruntă cu provocări majore în gestionarea datoriilor și în asigurarea funcționării eficiente a comunităților pe care le conduc.
