PRESIDENTUL SESIZEAZĂ CCR PRIVIND GUVERNANȚA CORPORATIVĂ A ÎNTREPRINDERILOR PUBLICE
Într-o acțiune semnificativă, Președintele Nicușor Dan a inițiat o sesizare adresată Curții Constituționale a României (CCR) având ca obiect Legea care aprobă Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 73/2018. Această ordonanță completează articolul 1 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 109/2011, ce se referă la guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, conform unui raport publicat de Agerpres.
Legea contestată introduce un alineat nou la articolul 39 din OUG nr. 109/2011, stipulând că „în cazul întreprinderilor publice ale căror acțiuni sunt admise la tranzacționare, cheltuielile efectuate în scopul exercitării mandatelor nu constituie beneficii sau avantaje.” Această formulare permite, în opinia Președintelui, deschiderea unor cheltuieli nelimitate, realizate în mod arbitrar, în cadrul acestor companii publice.
Amendamentul propus are ca efect eliminarea plafonului legal asupra cheltuielilor de reprezentare, transport, diurnă și cazare, considerând că această măsură ar putea transforma cheltuielile în avantaje materiale. Faptul că sumele nu mai sunt definite ca „beneficii” poate facilita eludarea limitelor stabilite prin contractele de mandat, crescând astfel riscul de abuzuri financiare în cadrul acestor entități strategice.
Președintele a subliniat că lărgirea categorială a cheltuielilor admise pentru decontare creează premisele unor costuri discreționare, care ar putea duce la o gestionare ineficientă a banului public. În plus, sesizarea ridică semne de întrebare asupra previzibilității actului normativ, având în vedere că formula „realizate în scopul exercitării mandatelor” este vagă și greu de cuantificat, ceea ce contravine obligației statului de a proteja interesele economice naționale.
Ideea esențială exprimată în sesizare este că o legislație care permite o astfel de flexibilitate în cheltuieli submască riscuri directe asupra patrimoniului statului și, prin extensie, asupra interesului național. Președintele a precizat că nu contestă neconstituționalitatea OUG nr. 73/2018, ci modul în care aceasta a fost adoptată și conținutul completărilor aduse în cadrul dezbaterilor legislative.
