Percheziţii DNA la Primăria Sectorului 3 şi la locuinţa lui Robert Negoiţă
În dimineaţa zilei de joi, 5 februarie 2026, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au desfăşurat percheziţii la sediul Primăriei Sectorului 3, care este condusă de Robert Negoiţă. Conform surselor din interior, percheziţiile fac parte dintr-un dosar de abuz în serviciu care investighează o construcţie de drum public realizată în interesul familiei primarului.
În această anchetă, se afirmă că Robert Negoiţă a ordonat construirea unui drum pe un teren privat ce aparţinea fratelui său, lucru care ar fi facilitat accesul către un complex imobiliar pe care fratele edilului îl dezvolta în acea zonă. Prima dată, ancheta a fost deschisă în 2025, având la bază suspiciuni de folosire necorespunzătoare a fondurilor publice.
În urma investigaţiilor realizate de jurnalişti, s-a descoperit că acest drum a fost realizat cu resursele primăriei, dar fără a respecta legislaţia în vigoare, care stipulează că drumurile pot fi construite doar pe terenuri deţinute de autorităţile publice. Deşi primarul a susţinut că scopul construcţiei a fost să îmbunătăţească accesul locuitorilor, legislaţia arată clar că astfel de lucrări necesită un proiect aprobat de Consiliul Local, care trebuie să documenteze suma investită.
Investigaţia Recorder din august 2025 a scos la iveală că Robert Negoiţă a folosit utilajele şi resursele primăriei pentru a utiliza terenul privat al fratelui său, asfaltând un drum exact în locul unde acesta intenţiona să construiască mai multe blocuri de apartamente şi un centru comercial. Această descoperire a dus la o cerere din partea DNA de a obţine documentele legate de construcţia drumului, iar intervenţia procurorilor de săptămâna trecută subliniază gravitatea acuzaţiilor la adresa edilului.
Contextul şi implicaţiile investigaţiei
După evenimentele din 2025, când Recorder a publicat detalii despre utilizarea incorectă a resurselor publice, critici la adresa administrării lui Robert Negoiţă au început să crească. În aceeaşi perioadă, primarul a fost acuzat de lipsă de transparenţă şi de gestionări abuzive, dar rămâne de urmărit cum se va desfăşura acest caz în faţa instanţei, având în vedere impactul său asupra comunităţii locale şi încrederea publicului.
Cu percheziţiile actuale, se are în vedere nu doar corectarea unor posibile abuzuri, ci şi ceea ce înseamnă responsabilizarea în administraţia publică. În condiţiile în care România caută să îmbunătăţească receptivitatea în faţa corupţiei, cazul lui Robert Negoiţă devine emblematic pentru problemele sistemului de justiţie şi ale integrităţii în conducerea locală.
