Patriotismul Supramilitarizat și Spectatorul Român
Într-un interviu recent, sociologul Mihai Rusu, profesor la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, a abordat tema patriotismului românesc, subliniind cum acesta a evoluat de-a lungul timpului, în special în contextul zilei naționale, 1 Decembrie. Rusu afirmă că, în ultimele decenii, patriotismul a fost transformat într-un ritual al statului, dominat de simboluri militare, mai degrabă decât o sărbătoare autentică a cetățenilor.
Metamorfozele Patriotismului Românesc
Patriotismul românesc a suferit multiple transformări în ultimele 150 de ani, de la identitatea etnică a secolului XIX, la internaționalismul proletar din perioada comunistă și, în cele din urmă, la etnonaționalismul care a caracterizat ultimele decenii. Rusu subliniază că, după 1990, etnonaționalismul a supraviețuit și a fost hiperbolizat, dar a început să se schimbe odată cu integrarea României în Uniunea Europeană, trecând de la o identitate națională strict etnică la una bazată pe valori civice.
1 Decembrie: Ritual sau Sărbătoare?
Întrebat despre percepția românilor asupra zilei naționale, Rusu observă că mulți o consideră o zi liberă, mai degrabă decât o sărbătoare trăită. Aceasta se datorează, în opinia sa, modului în care 1 Decembrie este celebrată, fiind percepută ca un ritual al statului, marcat de parade militare și simboluri ale puterii, în care cetățenii sunt reduși la rolul de spectatori pasivi.
Impactul Societății asupra Patriotismului
Rusu sugerează că, pentru ca 1 Decembrie să devină o sărbătoare cu adevărat semnificativă, ar trebui să se schimbe paradigma festivismului militaro-statal. El propune un „patriotism reflexiv”, care să includă discuții culturale și politice, în care cetățenii să reflecteze asupra realizărilor și neîmplinirilor statului român, într-o manieră critică.
Generații și Patriotism
În ceea ce privește tinerii, Rusu observă că aceștia se împart în două tabere: unii care aderă la un discurs naționalist etnic și alții care devin din ce în ce mai indiferenți, influențați de globalizare și de valori post-naționaliste. Această divizare reflectă o societate în tranziție, în care valorile tradiționale sunt contestate și reinterpretate.
Concluzie: O Sărbătoare pentru Cetățeni
În concluzie, Mihai Rusu subliniază că, până când toate categoriile sociale nu se vor simți parte integrantă a statului, este greu de crezut că Ziua Națională va deveni o sărbătoare cu adevărat participativă. Statul român trebuie să își recâștige încrederea cetățenilor, oferindu-le demnitate și oportunități egale, pentru ca 1 Decembrie să devină o sărbătoare care le aparține cu adevărat.
