POLITICĂ
Astăzi, Ludovic Orban, președintele partidului Forța Dreptei și fost premier al României, a abordat problema recesiunii tehnice recent anunțate de Institutul Național de Statistică (INS). Orban a subliniat că această recesiune nu ar trebui să provoace panică, afirmând că este rezultatul unui trend descendent care a avut loc pe parcursul ultimilor patru ani. Potrivit declarațiilor sale, factorii care au dus la această situație sunt mai mulți, inclusiv măsurile economice necorespunzătoare luate de guvernele anterioare conduse de Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu.
Orban a detaliat cum, în primul an al guvernului Ciucă, creșterea economică a fost redusă de la 5,7% în 2021 la 4,1% în 2022, iar scăderea a continuat în 2023, când economia a avansat doar cu 2%. Acest trend descendent s-a menținut și în 2024, când sub conducerea lui Ciolacu, creșterea a fost de doar 0,9%. Orban a făcut referire la cheltuielile masive efectuate în timpul anului electoral, care au dus la un deficit bugetar semnificativ, evidențiind nevoia urgentă de măsuri economice corecte și realiste pentru a îmbunătăți situația financiară a României.
CONTEXT ECONOMIC
În opinia lui Orban, recesiunea tehnică nu este o criză economică în sine, ci o consecință directă a politicilor greșite și a majorării impozitelor din ultimii ani, care au dus la o reducere a apetitul pentru consum al populației. Acesta a constatat că în mandatul celor două guverne, s-au adoptat măsuri antiliberale care au îngreunat mediul de afaceri și au afectat negativ investițiile străine.
Orban a subliniat că noul premier, Ilie Bolojan, a preluat conducerea într-un moment critic, când România era amenințată de o retrogradare a ratingurilor economice, iar reacțiile agențiilor de rating ar fi putut duce la o prăbușire economică iminentă. Deși nu a fost de acord cu toate deciziile de guvernare, Orban a apreciat voința lui Bolojan de a restabili stabilitatea economică.
PROFEȚII PENTRU VIITOR
Privind spre viitor, Orban a exprimat convingerea că, dacă guvernul va implementa măsuri eficiente de restructurare administrativă și stimulare economică, iar bugetul va fi bine planificat, există șanse ca România să înregistreze o creștere economică în 2026 mai mare decât estimările actuale. Orban a menționat că investițiile străine sunt în creștere, iar rata de absorbție a fondurilor europene s-a îmbunătățit semnificativ. El este optimist că deficitul comercial se va reduce și că stabilitatea leului va contribui la o reducere a inflației.
Conform datelor INS, economia României a înregistrat o creștere de 0,6% în 2025, însă a intrat totuși în recesiune tehnică, cu un Produs Intern Brut (PIB) mai mic cu 1,9% în trimestrul IV comparativ cu trimestrul III din același an. Orban a tras concluzia că acțiunile guvernamentale rapide și eficiente sunt esențiale pentru redresarea economiei naționale.
