Nicușor Dan avertizează: România riscă să ajungă din nou sub umbrela FMI
Președintele Nicușor Dan a tras un semnal de alarmă, marți seară, la Palatul Cotroceni, cu privire la situația financiară a țării. În prima conferință de presă susținută după învestirea Guvernului, șeful statului a explicat că nerespectarea angajamentelor de reducere a deficitului bugetar ar putea avea consecințe grave, inclusiv o nouă apelare la Fondul Monetar Internațional, scenariu care ar veni cu „condiții drastice”, similar cu situația din 2009.
Dimensiunea deficitului bugetar pe 2026
Președintele a prezentat cifrele bugetului pentru anul 2026, arătând un dezechilibru major între venituri și cheltuieli. Astfel, veniturile sunt estimate la 730 de miliarde de lei, în timp ce cheltuielile se ridică la 860 de miliarde de lei, rezultând un deficit de 150 de miliarde de lei. Pentru a ilustra amploarea acestei sume, Nicușor Dan a comparat-o cu valoarea întregului PNRR pe cinci ani sau cu banii necesari pentru construirea a 2.500 de kilometri de autostradă ori a 45 de spitale regionale.
„Aceștia sunt banii pe care noi îi cheltuim fără să-i avem în 2026”, a declarat șeful statului. Din această sumă totală, 60 de miliarde de lei reprezintă exclusiv dobânzile pentru datoriile deja acumulate. Președintele a subliniat că acești bani ar fi suficienți pentru a construi 1.000 de kilometri de autostradă sau 18 spitale regionale, insistând: „Repet, doar dobânzi pe 2026 la datorie”.
Riscul pierderii credibilității și scăderea ratingului de țară
Nicușor Dan a explicat că menținerea credibilității României în fața investitorilor este esențială. Orice abatere de la traiectoria fiscală asumată ar putea afecta încrederea piețelor în capacitatea statului de a-și plăti datoriile. „Trebuie să fim calmi, nu suntem singuri, dar este absolut obligatoriu ca traiectoria fiscală pe care ne-am asumat-o față de piețe să fie menținută”, a avertizat președintele.
Șeful statului a detaliat și consecințele unei eventuale retrogradări a ratingului de țară. Într-o astfel de situație, fondurile de investiții și fondurile de pensii ar fi obligate să își retragă banii din România, forțând statul să caute alți creditori, care ar putea cere dobânzi mai mari. Mai mult, nu există garanția că vor exista suficienți investitori dispuși să împrumute sumele necesare.
„Întrebarea este și dacă vor fi destui, și dacă nu va trebui să vină FMI-ul ca în 2009, care vine cu condiții drastice. Fie că vine, fie că nu vine, curba de corectare a deficitului va fi mult mai agresivă decât este acum”, a declarat Nicușor Dan.
Impactul asupra populației: pensii, salarii și rate
Președintele a avertizat că efectele unei crize de încredere s-ar răsfrânge direct asupra românilor. O reducere drastică a deficitului ar fi foarte greu de realizat fără a afecta capitolele mari de cheltuieli ale statului, respectiv salariile și pensiile. „E foarte greu de crezut că poți avea o reducere drastică a deficitului fără să te atingi de capitolele astea”, a afirmat el.
De asemenea, împrumuturile mai scumpe pentru stat s-ar traduce prin costuri mai mari pentru creditele populației și ale companiilor. „Dacă cresc ratele cu care statul se împrumută, cresc și toate ratele pentru oameni și firme”, a explicat Nicușor Dan. Acest lucru ar putea împinge firmele cu marje financiare mici spre închidere, ducând la pierderea locurilor de muncă.
Recuperarea ar putea dura șase-șapte ani
Șeful statului a subliniat că pierderea încrederii investitorilor nu este un episod de scurtă durată. Potrivit datelor invocate, o țară care trece printr-o astfel de situație are nevoie, în medie, de șase-șapte ani pentru a-și reveni. „De fiecare dată când ai pierdut încrederea pieței îți ia ani de zile să revii”, a concluzionat președintele.
Vrei să vezi mai des știrile Direct Focus în Google? Adaugă publicația la sursele tale preferate.
Adaugă la sursele preferate pe Google