Atac la CCR: Nicușor Dan contestă legea hidrocentralelor în arii protejate
Președintele Nicușor Dan a făcut un pas decisiv în apărarea mediului, atacând la Curtea Constituțională a României (CCR) legea care permite construcția de hidrocentrale în arii naturale protejate. Această acțiune a fost motivată de îngrijorările exprimate de Dan cu privire la impactul negativ pe care această lege l-ar putea avea asupra mediului și asupra obligațiilor internaționale ale României.
Într-o declarație publică, Nicușor Dan a subliniat că respectiva lege contravine dreptului fundamental la un mediu sănătos, garantat de articolul 35 din Constituția României, și că încalcă directivele europene care reglementează protecția habitatelor și evaluarea impactului asupra mediului. Acesta a subliniat că legea permite reducerea limitelor ariilor protejate și eliminarea evaluărilor de mediu pentru proiecte energetice, ceea ce ar putea expune România riscurilor legate de biodiversitate și ar putea duce la proceduri de infringement din partea Uniunii Europene.
„Independența energetică a țării noastre este un obiectiv deosebit de important, însă acesta trebuie realizat într-o manieră sustenabilă. România are obligația constituțională și europeană de a proteja patrimoniul natural și de a garanta fiecărui cetățean dreptul la un mediu sănătos”, a declarat Nicușor Dan, evidențiind importanța respectării normelor de protecție a mediului.
Critica sa vine într-un context în care senatorul PSD Daniel Zamfir a lansat un atac dur la adresa ministrului Mediului, Diana Buzoianu, acuzând-o că blochează proiectele de construcție a patru hidrocentrale prin refuzul de a semna avizele de mediu. Zamfir a susținut că aceste proiecte sunt de importanță strategică și au fost validate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), dar întârzierea avizelor de mediu pune în pericol securitatea energetică a României.
În concluzie, acțiunea lui Nicușor Dan de a contesta legea la CCR subliniază tensiunile dintre necesitățile energetice ale României și obligațiile sale de a proteja mediul. Această situație ridică întrebări serioase despre viitorul legislației de mediu în România și despre modul în care țara va naviga provocările legate de dezvoltarea durabilă.
