Marile reforme care bat pasul pe loc
Pierderile companiilor de stat din România au atins un nivel alarmant, fiind de patru ori mai mari decât încasările generate de taxele majorate. Această situație îngrijorătoare a fost evidențiată de premierul Ilie Bolojan, care se află într-o etapă tensionată de negocieri pentru bugetul de stat. Bolojan intenționează să își pună din nou mandatul pe masă, propunând măsuri de austeritate care includ reforma administrației și limitarea cumulului pensiilor speciale cu salariile pentru cei care beneficiază de venituri de la stat.
În acest context, fiecare ministru este chemat să prezinte execuția bugetară, detaliind modul în care au cheltuit banii alocați anul trecut. Această analiză va precede negocierile pentru legea bugetului de stat, care trebuie să aibă un deficit de 6% din PIB. De asemenea, se discută despre companiile de stat, care au pierderi semnificative, iar 185 dintre acestea sunt considerate „inactive”.
Măsuri de austeritate și reforme necesare
Premierul Bolojan propune o serie de măsuri de austeritate, inclusiv reducerea bugetelor de salarii cu până la 10% și restricții privind cumulul pensiilor speciale cu salariile de la stat. Cei care doresc să beneficieze de aceste pensii trebuie să renunțe la 85% din suma primită. În plus, se preconizează reformarea sistemului de pensii pentru polițiști, militari și angajați din serviciile de informații, cu scopul de a crește vârsta de pensionare pentru aceste categorii.
Legea bugetului de stat trebuie adoptată în Parlament, cel mai probabil la jumătatea lunii februarie, iar consilierul Băncii Naționale a României, Eugen Rădulescu, a avertizat că reducerea cheltuielilor din administrație nu va fi suficientă. El subliniază că modelul de împărțire a teritoriului trebuie revizuit, având în vedere că România are 41 de județe și 3.200 de localități, ceea ce reprezintă o risipă colosală.
Provocările bugetare și perspectivele economice
Consultantul economic Adrian Negrescu a declarat că, în lipsa unor reforme reale, guvernul va fi nevoit să recurgă din nou la împrumuturi. De asemenea, vicepremierul Oana Gheorghiu a identificat 185 de companii „complet inactive”, cu pierderi cumulate de 14 miliarde de lei, și a anunțat că Guvernul își propune să facă curățenie în politica de proprietate a statului. Printre companiile cu cele mai mari pierderi se numără Metrorex, Tarom și CFR.
Guvernul a precizat că banii obținuți din majorarea taxelor și impozitelor locale vor rămâne la primării, după ce Lia Olguța Vasilescu, edilul PSD din Craiova, a refuzat ca sumele să ajungă la Guvern. Această decizie vine în contextul în care majorarea taxelor și impozitelor a depășit pragul de 70%-80% pentru mulți români.
Reforma impozitării proprietății
Reforma impozitării proprietății este esențială din mai multe motive. România se află printre țările cu cea mai mică pondere a veniturilor din impozitarea proprietăților, cu doar 0,55% din PIB, comparativ cu media de 1,85% din Uniunea Europeană. De asemenea, există disproporții majore în impozitele locale, iar gradul de încasare este redus, cu peste o treime din impozite neîncasate.
Aceste inechități au generat pierderi importante pentru autoritățile locale și o lipsă de performanță în administrație, ceea ce a dus la creșterea sumelor transferate de la bugetul național către autoritățile locale. Guvernul a subliniat că nu mai poate continua în acest mod, iar reformele sunt imperative pentru a asigura un sistem fiscal echitabil și eficient.
