Integrarea României în Schengen: o promisiune economică sau o iluzie?
Marcel Ciolacu, premierul României, a declarat cu emfază că integrarea totală a țării în spațiul Schengen reprezintă un moment istoric, o garanție a prosperității economice și un impuls pentru exporturile românești. Dar oare această integrare este cu adevărat soluția miraculoasă pentru toate problemele economice ale României sau doar o altă promisiune politică ambalată frumos?
Dispariția punctelor de frontieră cu Ungaria și Bulgaria este prezentată ca un simbol al progresului, însă realitatea economică a României rămâne una marcată de inegalități, corupție endemică și o infrastructură precară. În timp ce premierul vorbește despre „mai mulți bani pentru firmele românești”, rămâne neclar cum exact această integrare va rezolva problemele structurale care frânează dezvoltarea economică a țării.
Schengen: un pas înainte sau o mască pentru eșecuri?
România a devenit membru cu drepturi depline al spațiului Schengen la 1 ianuarie 2025, după 18 ani de așteptare și promisiuni repetate. Cu toate acestea, integrarea în Schengen nu poate ascunde lipsa de reforme reale în domenii esențiale precum educația, sănătatea sau justiția. În timp ce liderii politici se laudă cu acest succes, cetățenii continuă să se confrunte cu salarii mici, pensii înghețate și un sistem fiscal sufocant.
Premierul Ciolacu subliniază că integrarea este „o dovadă că, atunci când ne urmărim cu insistență marile obiective naționale, avem toate motivele să reușim”. Dar ce se întâmplă cu obiectivele naționale care rămân doar pe hârtie? Ce se întâmplă cu promisiunile de investiții în infrastructură, cu reducerea birocrației sau cu sprijinul real pentru antreprenori?
Un context internațional dificil, dar scuzele sunt la modă
Premierul invocă „contextul internațional dificil” ca pe o justificare pentru obstacolele economice. Totuși, această retorică devine obositoare și lipsită de substanță. În loc să se concentreze pe scuze, liderii ar trebui să abordeze problemele interne care împiedică România să devină cu adevărat competitivă pe piața europeană.
Integrarea în Schengen este, fără îndoială, un pas important, dar nu este o soluție magică. Fără reforme structurale și o viziune clară pentru dezvoltare, acest succes riscă să devină doar o altă victorie simbolică, fără impact real asupra vieții cetățenilor.
Promisiuni versus realitate
În timp ce liderii politici își tatuează pe mâini mesaje populiste și se laudă cu realizări simbolice, cetățenii rămân captivi într-un sistem care favorizează ineficiența și corupția. Integrarea în Schengen poate aduce beneficii economice, dar acestea vor fi resimțite doar dacă sunt însoțite de măsuri concrete pentru sprijinirea firmelor românești și reducerea decalajelor economice.
România are nevoie de mai mult decât de simboluri și declarații pompoase. Are nevoie de lideri care să înțeleagă că succesul real vine din reforme autentice, nu din iluzii vândute publicului sub forma unor victorii politice temporare.
