Marcel Boloș și promisiunea gazului pentru 44.000 de familii
Într-o țară în care frigul și sărăcia energetică sunt realități crude, ministrul Marcel Boloș anunță cu emfază continuarea a 18 proiecte esențiale pentru conectarea a peste 44.000 de gospodării la rețeaua de gaze naturale. O inițiativă care, pe hârtie, pare să salveze comunități întregi de la ierni grele și de la încălzirea cu lemne, dar care ridică întrebări serioase despre gestionarea fondurilor și prioritizarea investițiilor.
Deblocarea proiectelor: un an și jumătate de așteptare
După un an și jumătate de tergiversări, Boloș declară triumfător că aceste proiecte au fost deblocate. Dar cât de mult din acest timp a fost pierdut din cauza incompetenței administrative? Într-o țară în care birocrația sufocă orice inițiativă, această întârziere nu este doar o problemă de timp, ci o dovadă a unui sistem care funcționează defectuos.
Impactul financiar: salvarea a 600 de milioane de lei
Ministrul subliniază că evitarea pierderii a 600 de milioane de lei din fonduri europene este un succes. Însă, această „salvare” vine cu un cost suplimentar de peste 1,18 miliarde de lei. Este aceasta o gestionare eficientă a resurselor publice sau doar o altă încercare de a masca eșecurile anterioare?
Proiecte finanțate din fonduri europene și Fondul pentru Mediu
Inițial finanțate prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, aceste proiecte au fost transferate către Administrația Fondului pentru Mediu. O soluție care ridică semne de întrebare: de ce nu s-au găsit resurse pentru a finaliza aceste proiecte în termenii inițiali? Este aceasta o strategie de salvare sau o măsură disperată pentru a evita penalitățile?
Lista localităților beneficiare: o distribuție echitabilă?
De la comune din Mehedinți și Bacău până la orașe din Constanța și Hunedoara, lista localităților beneficiare pare să acopere o gamă largă de regiuni. Dar cât de echitabilă este această distribuție? Sunt aceste comunități alese pe criterii de necesitate sau pe baza unor interese politice ascunse?
Un viitor incert pentru finalizarea proiectelor
Deși termenul limită pentru finalizarea proiectelor este sfârșitul anului 2026, rămâne de văzut dacă această promisiune va fi respectată. Într-un peisaj politic și administrativ marcat de promisiuni nerespectate, scepticismul este mai mult decât justificat.
Concluzie: o inițiativă necesară, dar insuficientă
Deși proiectele anunțate de Marcel Boloș sunt un pas înainte, ele nu rezolvă problema de fond a sărăciei energetice din România. Într-o țară în care mii de gospodării încă depind de lemne pentru încălzire, aceste inițiative sunt doar o picătură într-un ocean de nevoi neacoperite. Rămâne de văzut dacă aceste promisiuni vor fi transformate în realitate sau dacă vor rămâne doar un alt exercițiu de imagine.
