Impozite mai mici pentru comunele care acceptă comasarea. Plan pentru 429 de primării

Guvernul oferă reduceri de impozite pentru comunele care acceptă comasarea voluntară

Locuitorii din comunele care acceptă să se unească cu alte localități ar putea plăti impozite cu până la 50% mai mici. Măsura face parte dintr-un program pregătit de Guvern pentru a încuraja comasarea voluntară a primăriilor, în cadrul reformei administrativ-teritoriale. Anunțul a fost făcut de ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, într-o conferință susținută la Consiliul Județean Buzău, dedicată pregătirii fondurilor europene pentru perioada 2028-2034 și Programului Regional Sud-Est.

Într-o primă etapă, programul vizează 429 de unități administrativ-teritoriale cu cel mult 1.500 de locuitori. Pe lângă facilitățile fiscale acordate cetățenilor, autoritățile pregătesc și un pachet de finanțare pentru investiții, destinat localităților care aleg să se comaseze voluntar.

Programul intră în consultare publică săptămâna viitoare

Potrivit ministrului Dezvoltării, programul va fi pus în consultare publică săptămâna viitoare, pentru zece zile, urmând să fie trimis apoi Guvernului pentru aprobare. Autoritățile își doresc ca primăriile interesate să înceapă cât mai repede pregătirile pentru referendumurile locale, iar demersurile să fie inițiate până la 1 martie 2027. Efectele comasărilor ar urma să se producă din 2028, odată cu noua organizare a administrației locale.

„Am vorbit despre reforma administrativă, comasarea voluntară a celor 429 de localităţi cu o populaţie până la 1.500 de locuitori. Gândim un program de investiţii pentru cei care aleg să se comaseze voluntar, cu sprijin şi inclusiv şi pentru cetăţeni, reducerea impozitelor cu până la 50%, pentru cei care aleg să se comaseze”, a declarat Alexandru Stoica.

Ministrul a dat ca exemplu comuna sa natală, Pănătău, din județul Buzău, unde primar este tatăl său, și a precizat că aceasta nu va evita reorganizarea, indiferent dacă va fi voluntară sau decisă la nivel central. „Comuna Pănătău o să facă parte dintr-o comasare. Că va fi comasare voluntară, că va fi comasare prin asumare, nu va scăpa, dar asta nu este un lucru rău, pentru că oamenii trebuie să înţeleagă că ei rămân cu serviciile publice de calitate”, a spus el, adăugând că în punctele în care oamenii au fost obișnuiți să fie deserviți va rămâne un funcționar care să îi îndrume.

Reforma ar putea merge mai departe de prima etapă

Dincolo de cele 429 de localități mici, reforma analizată de PSD ar putea include și comune cu populații mai mari, precum și orașe care nu mai îndeplinesc criteriile demografice pentru a-și păstra statutul. Potrivit datelor recensământului din 2021, 148 de orașe și municipii au mai puțin de 10.000 de locuitori, printre acestea numărându-se stațiuni cunoscute precum Sinaia, Predeal, Bușteni, Eforie, Sovata sau Băile Herculane. Unele dintre ele ar putea deveni comune sau ar putea fi unite cu localități învecinate, însă nu există încă o listă finală.

Social-democrații au propus șase criterii pentru reorganizare, între care numărul locuitorilor, situația economică a localităților, capacitatea administrațiilor de a se susține financiar, legăturile de transport și accesul oamenilor la serviciile publice. Este discutată și reducerea numărului de județe: Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru al PSD, a avansat un scenariu în care România ar putea rămâne cu 15 județe, față de cele 41 existente, pornind de la organizarea actuală a Curților de Apel. Sorin Grindeanu a precizat însă că această variantă nu a fost încă discutată și aprobată în partid. Liderul PSD a menționat în schimb că președinții Consiliilor Județene Ialomița și Călărași i-au transmis că vor să unească cele două județe, fără să aștepte finalizarea reformei.

Reacții și opoziție față de planurile de reorganizare

Planurile au stârnit reacții puternice în rândul unor aleși locali, care susțin că reorganizarea ar putea afecta identitatea comunităților. Primarul orașului Cavnic, Vladimir Petruț, a amenințat inițial că Maramureșul ar putea organiza un referendum pentru desprinderea de România dacă județul ar fi desființat, pentru ca ulterior să își retragă declarația, precizând că a fost „puțin nervos”, dar insistând că Maramureșul trebuie să își păstreze numele și identitatea.

UDMR a anunțat o poziție mai fermă: Csoma Botond a avertizat că partidul ar putea susține inclusiv o moțiune de cenzură dacă Guvernul își angajează răspunderea pentru reforma administrativă fără o dezbatere în Parlament. Formațiunea se opune în special scenariilor care ar duce la dispariția județelor Harghita și Covasna în forma lor actuală.

În ciuda controverselor, conducerea PSD susține că reforma este necesară și că prima etapă ar trebui încheiată înaintea alegerilor locale din 2028. Dragoș Benea a explicat că reorganizarea ar trebui să ajute localitățile mici să fie mai bine pregătite pentru accesarea fondurilor europene din perioada 2028-2034.