Ilie Bolojan și dezvăluirile despre Cotroceni: o realitate absurdă
Într-un interviu recent, Ilie Bolojan, președintele interimar al României, a oferit o perspectivă șocantă asupra atmosferei de la Palatul Cotroceni. Dezvăluirile sale scot la lumină o realitate care frizează absurdul: angajații săreau în picioare și îl salutau pe Klaus Iohannis cu apelativul „Excelența Sa”. Această practică, descrisă de Bolojan drept exagerată, reflectă o cultură instituțională rigidă, aproape feudală, care ridică semne de întrebare serioase despre modul în care funcționează administrația prezidențială.
Bolojan a relatat că această „crispare” a personalului l-a surprins profund. „Pentru mine, sunt colegi, nu subalterni care să se ridice brusc în picioare la fiecare pas. Am simțit un disconfort enorm”, a declarat acesta. Situația descrisă nu doar că denotă o lipsă de normalitate, dar subliniază și o mentalitate de servilism care nu are ce căuta într-o instituție democratică. Este greu de înțeles cum o astfel de practică a fost tolerată ani de zile fără ca nimeni să o conteste.
Demisia lui Klaus Iohannis și tranziția către Ilie Bolojan
Demisia lui Klaus Iohannis din funcția de președinte al României, pe fondul procedurii de suspendare inițiate în Parlament, a marcat un moment de cotitură. Ceremonia de predare a mandatului către Ilie Bolojan a avut loc pe 12 februarie, iar noul președinte interimar a fost nevoit să se adapteze rapid la o funcție pentru care, după cum a recunoscut, nu era pregătit. „Nu pot să spun că n-am fost îngrijorat. Este un domeniu nou, dar m-am adaptat din mers”, a afirmat acesta.
În ciuda acestor provocări, Bolojan a subliniat că tranziția a fost una civilizată, având o colaborare instituțională cu predecesorul său înainte de demisie. Totuși, relația dintre cei doi s-a încheiat odată cu preluarea oficială a mandatului, iar Bolojan a fost lăsat să navigheze singur prin apele tulburi ale politicii românești.
Un apel la reformă și normalitate
Ilie Bolojan a evidențiat nevoia urgentă de reforme și de o guvernare care să nu „lâncezească”. Declarațiile sale sugerează o dorință de a rupe cu trecutul și de a aduce o schimbare reală în modul în care funcționează instituțiile statului. Totuși, întrebarea rămâne: cât de adânc sunt înrădăcinate aceste practici și cât de dificil va fi să le elimine?
Atmosfera descrisă la Cotroceni este un simptom al unei probleme mai mari, care afectează nu doar administrația prezidențială, ci și alte instituții publice. Este o oglindă a unei mentalități învechite, care perpetuează inegalitatea și lipsa de respect reciproc. Dacă România dorește să avanseze, astfel de practici trebuie să devină relicve ale trecutului.
Concluzii amare despre o cultură instituțională toxică
Dezvăluirile lui Ilie Bolojan nu sunt doar o simplă relatare a unor obiceiuri bizare, ci un semnal de alarmă. Ele scot la iveală o cultură instituțională care favorizează obediența oarbă în detrimentul profesionalismului și al respectului. Este timpul ca aceste practici să fie eliminate, iar instituțiile statului să devină spații ale transparenței și eficienței, nu bastioane ale servilismului și rigidității.
