Oana Gheorghiu: România are obligații europene care o forțează să se miște înainte
Într-o recentă declarație, vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a subliniat că România se află într-un moment crucial, beneficiind de oportunități unice în cadrul Uniunii Europene. În ultimele șase luni, țara a început să se examineze cu sinceritate, ceea ce ar putea să o ajute să valorifice obligațiile europene care, pentru prima dată în istorie, o impun să avanseze, nu să retrocedeze.
În cadrul unui eveniment de specialitate, Gheorghiu a recunoscut că, deși Guvernul a fost demis și este pe cale de a pleca, este important să aducă în discuție realitățile actuale, admitând că progresele nu sunt atât de spectaculoase pe cât și-ar dori. „Onestitatea este mai valoroasă decât orice discurs triunfalist”, a declarat ea, subliniind că ar fi vrut ca cetățenii să simtă evoluția interacțiunii cu instituțiile statului, lucru care nu s-a întâmplat ca urmare a dificultăților întâmpinate în procesul de digitalizare.
Vicepremierul a explicat că, deși România nu a realizat o transformare radicală a statului digital, a început într-un mod sincer să sprijine aceste demersuri prin inițiative menite să îmbunătățească relația dintre cetățean și administrație. „Schimbarea reală nu apare ca o revoluție, ci ca o bătaie din aripi de fluture, imperceptibilă în momentul actual, dar vizibilă în timp”, a afirmat ea, sugerând că progresul este lent dar constant.
Un aspect central al discursului său a fost că digitalizarea trebuie să devină o infrastructură de încredere între cetățean și stat. Gheorghiu a explicat că, atunci când a preluat mandatul, a constatat că statul nu era conștient de software-urile sale, iar, pentru a aborda aceste deficiențe, a fost implementată o aplicație PNRR care va permite monitorizarea în timp real a tuturor softurilor achiziționate de instituțiile publice.
„Am lansat platforma fără-hârtie.gov.ro, iar în doar două luni, am primit feedback de la peste 4.000 de cetățeni, care ne-au împărtășit dificultățile întâmpinate în relația cu statul. Este un început de dialog pe care românii nu l-au experimentat niciodată până acum”, a spus Gheorghiu, exprimându-și convingerea că administrațiile publice nu pot fi transformate doar prin noi aplicații tehnologice, ci și prin schimbarea mentalității și obiceiurilor în cadrul sistemului.
În opinia sa, procesul de digitalizare nu trebuie să devină o simplă formalitate birocratică, ci un instrument prin care cetățenii pot interacționa eficient cu statul. Astfel, de exemplu, nu va mai fi necesar ca cetățenii să aducă documente precum certificatul de naștere la fiecare interacțiune cu instituțiile publice, situație ce reprezenta o povară inutilă în trecut.
Gheorghiu a mai menționat că România dispune de un capital uman valoros și de o industrie de software remarcabilă, care pot contribui la avansarea digitalizării. „Acest context ne oferă șansa de a transforma România într-un stat modern, unde cetățenii pot interacționa cu administrația publică din orice colț al lumii”, a afirmat ea, subliniind că progresul nu va fi instantaneu, dar este inevitabil.
„Transparența și datele publice nu mai pot fi ascunse prin voturi în Parlament; această presiune continuă va duce, în cele din urmă, la schimbări semnificative”, a concluzionat vicepremierul, având încredere că statul român va continua să progreseze, în ciuda provocărilor actuale.
