Germania a furat cu nesimțire aur de la Monteoru
Un ONG din România, intitulat „Călător prin România”, solicită Muzeului de Istorie din Berlin să furnizeze o listă completă cu toate obiectele aparținând culturii Monteoru, care au fost aduse în Germania în timpul Primului Război Mondial. Această solicitare vine în urma descoperirilor că nemții ar fi sustras un patrimoniu cultural considerabil din zona Monteoru, incluzând vase de lut și bijuterii din aur.
Contextul istoric
Fondatorul ONG-ului, Iulian Tănașcu, a precizat că o scrisoare redactată în limba germană, adresată directorului muzeului, a fost trimisă în luna ianuarie a acestui an. Zona Monteoru, cunoscută azi ca stațiune balneară Sărata-Monteoru, a fost ocupată de trupele germane în timpul conflictului mondial, iar multe artefacte de valoare au fost extrase de arheologi amatori și profesioniști din această regiune.
Acuzații de furt
ONG-ul susține că „Al Doilea Reich” a profitat de contextul turbulent al războiului pentru a sustrage bunuri culturale importante din patrimoniul românesc, afirmând că România nu a cerut niciodată restituirea acestor obiecte sau despăgubiri pentru prejudiciile suferite. Iulian Tănașcu subliniază că românii ar trebui să cunoască exact cât de mult patrimoniu s-a pierdut, atât localnicii din Monteoru cât și întreaga națiune.
Scrisoarea către muzeu
În scrisoarea adresată muzeului, Tănașcu explică importanța culturală a zonei Monteoru și cum, în trecut, Grigore Constantinescu Monteoru a dezvoltat stațiunea balneo-climaterică pe terenurile din județul Buzău. Această adresare conține detalii despre cum arheologul amator Eduard Honzik a colectat piese arheologice în timpul războiului, piesele fiind ulterior transportate în Germania. ONG-ul cere informații precise privind exponatele care ar putea fi în patrimoniul muzeului berlinez.
Importanța patrimoniului Monteoru
Cultura Monteoru este esențială pentru înțelegerea Epocii Bronzului în zona Subcarpaților, reprezentând una dintre cele mai avansate civilizații ale vremii. Așezările acestei culturi, datând între 3000 și 1600 î.Hr., erau construite pe înălțimi, cu locuințe din pământ și lemn, și erau dotate cu anexe gospodărești, care denotă un mod de viață complex și organizat.
Concluzie
Acțiunea ONG-ului „Călător prin România” nu doar că ridică întrebări privind restituirea patrimoniului cultural, dar și evidențiază nevoia de a păstra în memoria colectivă istoria și identitatea culturală națională. Este esențial ca tinerii și viitoarele generații să fie informați despre bogățiile culturale ale locurilor lor de origine, pentru a înțelege mai bine lupta istorică pentru recunoașterea și restituirea acestora.
