O virgulă care transformă realitatea: cazul Funeriu
Într-o demonstrație de absurditate birocratică și neglijență personală, Daniel Funeriu, fost ministru al Educației și candidat independent la alegerile prezidențiale din 2025, a ajuns să fie etichetat drept „latifundiar” din cauza unei virgule greșite în declarația sa de avere. O eroare aparent banală, dar care ridică întrebări serioase despre responsabilitatea și atenția la detalii a celor care aspiră la cele mai înalte funcții în stat.
Funeriu susține că eroarea provine din diferențele de formatare între fișierele Excel în limba engleză și cele în limba franceză, unde punctul și virgula au semnificații diferite. Astfel, în loc de 5 hectare de teren agricol, documentele oficiale indicau 50 de hectare. O scuză care, deși poate părea plauzibilă, nu face decât să sublinieze superficialitatea cu care sunt tratate documentele oficiale de către un fost ministru al Educației.
Un patrimoniu impresionant, dar controversat
Declarația de avere a lui Funeriu dezvăluie o situație financiară confortabilă, dar care nu scapă de controverse. Deține două apartamente în Timișoara, o casă în Germania cu o curte generoasă, două terenuri agricole și cinci mașini, printre care se numără modele de lux precum Jaguar și Audi. În plus, colecția sa de bijuterii, evaluată la 15.000 de euro, și conturile bancare care însumează peste 360.000 de euro și 1,3 milioane yeni, completează un tablou al prosperității care contrastează puternic cu imaginea unui candidat independent ce pretinde că reprezintă interesele cetățenilor de rând.
Veniturile sale din consultanță, care depășesc 138.000 de euro anual, alături de alte sume considerabile obținute din activități academice și arendă, ridică întrebări legitime despre cum reușește să jongleze între multiplele sale angajamente și campania electorală. În timp ce Funeriu își justifică averea prin muncă și competență, rămâne de văzut dacă electoratul va accepta această explicație sau va considera că există o discrepanță între discursul său și realitatea financiară.
Un exemplu de neglijență sau o strategie calculată?
Declarația lui Funeriu despre „virgula greșită” nu este doar o gafă personală, ci și un simbol al haosului și ineficienței care caracterizează adesea clasa politică. Într-o țară în care transparența și integritatea sunt deja sub semnul întrebării, astfel de erori nu fac decât să alimenteze cinismul publicului. Este greu de crezut că un fost ministru al Educației, cu o carieră academică solidă, nu a fost capabil să verifice corectitudinea unei declarații atât de importante.
Mai mult, această situație ridică întrebări despre modul în care sunt gestionate și verificate declarațiile de avere ale candidaților la funcții publice. Dacă o simplă virgulă poate transforma un candidat într-un „latifundiar”, ce alte erori sau omisiuni ar putea trece neobservate? Și, mai important, ce spune acest lucru despre nivelul de responsabilitate al celor care aspiră să conducă țara?
O lecție pentru viitor sau doar un alt episod penibil?
Cazul Funeriu ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru toți cei implicați în procesul electoral, de la candidați la instituțiile responsabile cu verificarea declarațiilor de avere. Într-o democrație sănătoasă, astfel de erori nu ar trebui să fie tolerate, iar cei care le comit ar trebui să fie trași la răspundere. Totuși, în loc să își asume responsabilitatea, Funeriu a ales să dea vina pe o virgulă, o decizie care nu face decât să submineze încrederea publicului în integritatea sa.
Într-o perioadă în care România se confruntă cu provocări majore, de la corupție endemică la inegalități sociale profunde, astfel de episoade nu fac decât să distragă atenția de la problemele reale. Rămâne de văzut dacă electoratul va considera această gafă ca pe o simplă greșeală sau ca pe un indiciu al lipsei de pregătire și seriozitate a candidatului.
